Despre megaliți


 Apartinand epocilor protoistorice (acele vremuri mult prea indepartate pentru ca datarea cu carbon radioactiv sa reflecte cu certitudine cronologia evenimentelor), urmele civilizatiilor megalitice sunt raspandite in toate continentele. Pentru multi arheologi si istorici ai religiilor, ar fi trebuit sa existe un „centru initiatic „ ale carui influente s-au raspandit in toate directiile, cu o pregnanta variabila. Care a fost acest punct nodal al stravechii credinte in comunicarea cu zeii prin colosi de piatra? Fara indoiala, ne spune majoritatea cercetatorilor, Atlantida este initiatoarea acestei forme de cult.

Dovezi materiale

 Primele constructii masive din piatra au fost descoperite in zona arhipelagului Bahamas, in 1968. Explorarile submarine au scos la iveala ziduri, constructii piramidale si o coloana sculptata cu rafinament. Ulterior, in nordul Cubei si in regiunea de coasta a Floridei au mai fost descoperite ruine asemanatoare, materialul predominant de constructie fiind un tip de marmura necunoscuta in nici o alta regiune a lumii.

 Oare sunt suficiente dovezi materiale ale existentei unei stravechi civilizatii (traitoare inainte de secolul X i.Ch.)? Este sau nu o coincidenta faptul ca locul aproximativ indicat de Platon (dar si nu de Diodor din Sicilia) este si cel al acestor vestigii arhitectonice? La ce serveau imensele si bizarele forme durate in piatra, care insoteau ramasitele unor edificii? Desi ansamblul lor a fost distrus de agresivitatea apelor, se poate sesiza tendinta de a instaura un cult, a carui exteriorizare ar fi putut fi asemanatoare cu complexele megalitice raspandite in Europa, din Irlanda si pana-n Malta.

 Dar astfel de manifestari arhitectonico-spirituale au fost descoperite si in intreg bazinul mediteraneean. Anul trecut, in zona desertica din nordul Africii au fost scoase la lumina (cu ajutorul unor detectoare speciale plasate pe sateliti) uimitoare urme ale unor constructii cvasi-megalitice, datand din mileniul VI i.Ch., deci cu mult inaintea inchegarii Egiptului dinastic si a construirii piramidelor. Imediat s-a lansat ideea ca ridicarea unor monumente incredibile, precum Marea piramida a lui Keops, ar fi avut la baza transmiterea multimilenara a unor secrete de vehiculare a colosilor de piatra. Pe de alta parte, se stie ca exista megaliti si in zona asiatica: in Sri Lanka, Tibet si Coreea. Extrem de semnificativ este faptul ca forme similare de adorare a zeilor sunt prezente in Indonezia si Malaezia…

In loc de concluzii

 A inalta blocuri de piatra de 200-300 de tone, a urca pe ele lespezi de 50-100 de tone este un efort care cere, neindoielnic, o puternica motivatie. Complexele megalitice sunt alcatuite fie din menhire (piatra uriasa implantata in sol), fie din cromlehuri (ansamblu circular sau semicircular de menhire), fie din dolmene (forme aducand aminte de o incinta cu un plafon din dale de piatra). Nu cumva caracterul rudimentar dar grandios al acestor edificii ar fi putut fi comun mai multor civilizatii, fara ca acestea sa comunice? Rostul lor pare sa fi fost dublu: cultul unor zei primordiali, sapientiali, si observarea cerului. Ipotezele ne conduc spre un generalizat cult al mortilor, dezvoltat independent de spiritualitatea Atlantidei.

PAUL IOAN

Sursa; http://www.revistamagazin.ro/content/view/11744/8/

Megalitul este un monument[1]religios sau funerar, din piatră brută, de mari dimensiuni[2].

Un megalit[3] este un monument constituit dintr-una sau mai multe pietre de mari dimensiuni, așezate încercuri, aliniate, ridicate de către oameni, în general în cursul preistoriei, fără ajutorul mortarului și nici alcimentului pentru a-i fixa structura. Numele provine din termenii grecești megas (μέγας) „mare” și lithos(λίθος) „piatră”.

Dacă termenul de megalit poate fi folosit pentru descrierea unor monumente ridicate peste tot pe planeta noastră, în diferite epoci, atenția cercetătorilor se concentrează, de obicei, asupra monumentelor celor mai vechi (neolitic, calcolitic, epoca bronzului, epoca fierului).

La începutul secolului al XX-lea, a existat în arheologie o teorie care lega totalitatea acestor monumente de o civilizație unică, însă metodele moderne de datare au respins această teorie.

Sursa; https://ro.wikipedia.org/wiki/Megalit

Anunțuri

Statul român nu dorește copii!


posobie_35Alocaţia primită de la statul român pentru un copil este de 200 de lei pe lună dacă copilul are 0-2 ani şi de (atenţie!) 42 de lei /lună dacă are între 2-18 ani! Senatorii români au respins în 2013 creşterea alocaţiei pentru copii cu mai puţin de 2 euro, de la 42 la 50 de lei lunar, pe motiv că bugetul nu suportă un efort suplimentar de 75 milioane euro! Asta în situația în care sporul natural în România este în continuare negativ, lucru care denotă clar inconștiența coruptei clase politice!

Să vedem situaţia în alte ţări!

Uniunea Europeană
România Total: 9,4 euro pe lună
Marea Britanie (sunt mai multe tipuri de indemnizaţii acordate copiilor). Există o alocaţie standard (Child Benefit), care reprezintă aproximativ 100 euro pentru primul copil şi câte 65 euro pentru ceilalţi copii La sumă se adaugă Child Tax Credit; (54 euro lunar), plus o sumă variabilă, dependentă de anumite condiţii şi venituri, dar care poate ajunge la 3.226 euro pe an (268 euro lunar). Total: maxim. 366 euro lunar (dacă se adună şi fondul special care poate fi accesat la 18 ani)

Irlanda 130 euro (în cazul primilor trei născuţi) şi de 140 euro pentru următorii. Plus alte subvenţii şi ajutoare ca şi britanicii; alocaţia se poate dubla sau chiar tripla. Total: 260-390 euro.

Olanda – alocaţia standard pentru copii creşte o dată cu vârsta copilului şi se acordă trimestrial. Până la vârsta de 5 ani, fiecare copil primeşte 191 euro la trei luni (63 euro pe lună), dacă are între 6 şi 11 ani, primeşte 232 euro pe trimestru (77 euro), iar după 11 ani, până la 17 ani statul olandez îi alocă 273 euro (91 euro lunar). Plus o indemnizaţie suplimentară.

Germania 164 euro lunar

Suedia 116 euro pe lună; 261 euro începând cu al patrulea copil

Finlanda 104 euro pe lună, pentru al doilea copil 115 euro; 189 euro pentru al cincilea copil

Alte ţări
R. Moldova
Îndemnizaţia unică la naşterea copilului:
Imagine__13030
Dacă 1 euro = 20,81 lei, o mamă va primi în 2014 la primul copil cca. 155 de euro. Nici Moldova nu e departe de România, dar cel puţin viaţa e mai ieftină acolo.

Belarus
Se propune începând cu al treilea copil şi următorii crearea unui depozit de 10 mii de dolari în contul familiei. Această sumă va fi calculată în valută străină și indexată anual după inflația dolarului. Durata proiectului este de 5 ani. Utilizarea acestor fonduri va fi posibilă DOAR atunci când copilul ajunge la vârsta de 18 ani! Banii vor fi utilizaţi pentru a îmbunătăți condițiile de viață, educația copilului, servicii de sănătate și formarea pensiei suplimentare a mamei. Având în vedere indexarea anuală de-a lungul perioadei de 18 ani, familia va primi într-un final aproximativ 14.000 de dolari! Dacă copilul NU a împlinit vârsta de 18 ani, fondurile pot fi folosite DOAR pentru îngrijiri medicale sofisticate ale oricărui membru al familiei.

Rusia
La nașterea celui de al doilea copil şi pentru următorii în regiunea Novosibirsk se alocă un fond de – 429.408,50 de ruble 6 396 de dolari. – Certificatul eliberat din fondul de pensii al Federației Ruse este utilizat după 3 ani de la data nașterii copilului.

În afară de acest fond se acordă o alocație lunară pentru copii care are o valoare de 150-1500 de ruble (2 – 22 dolari), fiecare subiect al federației ruse acordând o sumă diferită.

Să revenim la oile noastre mioritice de pe Dâmboviţa.
Cu o alocaţie RIDICOLĂ de 9 euro pe lună, cât un bilet de metrou într-o ţară civilizată din UE, copiii României sunt „africanii Europei”. Aproape un sfert dintre ei duc lipsa unei alimentaţii sănătoase, iar jumătate se află în risc major de sărăcie. Din cauza dezinteresului politic, natalitatea s-a prăbuşit în ultimii doi ani la un MINIM ISTORIC. http://www.realitatea.net/cu-o-alocatie-de-9-euro-pe-luna-copiii-din-romania-sunt-africanii-europei_1267748.html

Copiii români ai căror părinţi muncesc legal în ţările Uniunii Europene, dar şi în Norvegia, Liechtenstein, Islanda şi Elveția au dreptul la alocaţie oferită de statul unde îşi desfăşoară aceştia activitatea. În statele din vestul Europei, cuantumul alocaţiei lunare este de peste zece ori mai mare decât suma oferită de statul român (mai puţin de 10 euro) http://www.gazetaromaneasca.com/focus/diaspora/7769-alocaii-europene-pentru-copiii-romanilor-care-muncesc-peste-hotare.html