Religia şi viaţa extraterestră

Marile religii terestre prezintă oamenii ca fiind singurele fiinţe capabile de spiritualitate şi de mântuire. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit deja peste 700 de exoplanete, dintre care multe sunt similare Pământului şi ar putea adăposti forme de viaţă, poate chiar inteligentă. Prin urmare, ce se va întâmpla cu religia dacă ştiinţa va confirma existenţa altor fiinţe în Univers? Deşi la prima vedere am putea crede că o confirmare a existenţei vieţii pe alte planete ar afecta credibilitatea religiilor, nu este chiar aşa. Religia se poate adapta la evoluţia ştiinţei, aşa cum a făcut şi până acum. Doug Vakoch, director în cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) din California, crede că impactul nu va fi aşa de mare cum ne imaginăm noi. La urma urmei, deşi teoria evoluţiei speciilor este validată de ştiinţă de atâta timp, religia prezintă în continuare propria variantă a creaţiei, găsind mulţi adepţi. Seth Shostak, astronom la Institutul SETI, spune că, oricum, oamenii sunt deja obişnuiţi cu ideea vieţii extraterestre, ipoteza fiind prezentată în presă de foarte multe ori. (Cred că acesta a fost şi este scopul mass-mediei – publicaţii, filme, muzică etc. – de a ne obişnui nu numai cu existenţa vieţii extraterestre dar şi ameninţarea iminentă a unei invazii extraterestre) (Iată, în acest sens, doar un articol edificator: Armata rusă recunoaşte: Trupele spaţiale nu sunt pregătite pentru invazia extratereştrilor) (citeşte şi: Extratereștrii și creştinismul) Principala problemă care apare în relaţia dintre religie şi o potenţială viaţă extraterestră este că oamenii nu vor mai părea speciali, aşa cum sunt prezentaţi în textele sfinte. Oamenii nu ar mai fi unici, creaţi să stăpânească întregul Univers. David Weintraub, autorul cărţii “Religions and Extraterrestrial Life”, publicată în anul 2014, crede că unii credincioşi mai radicali, în special creştini, vor respinge din start existenţa vieţii pe alte planete, pentru că acest lucru nu este menţionat în Geneză. Dar, alte culte creştine, cum sunt Adventiştii de Ziua a Şaptea, ar putea fi mai deschişi la schimbare. Ei interpretează Biblia literal şi cred că oamenii au fost mântuiţi pentru că erau păcătoşi, ei moştenind acest păcat de la Adam şi Eva. Adventiştii ar putea să accepte mai uşor existenţa altor fiinţe superioare, care ar fi fost şi ele create de Dumnezeu, dar, neavând ca strămoşi pe Adam şi Eva, nu au păcătuit, deci nu ar fi avut de ce să fie mântuite asemeni oamenilor. Şi Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.”

Seth Shostak, astronom la Institutul SETI, spune că, oricum, oamenii sunt deja obişnuiţi cu ideea vieţii extraterestre, ipoteza fiind prezentată în presă de foarte multe ori. Recent, cercetătorii au dezbătut posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe Marte sau pe un meteorit marţian, numit ALH 84001, care ar conţine microfosile. Prin urmare, recunoaşterea oficială nu ar fi un şoc foarte mare pentru opinia publică, nici pentru reprezentanţii diferitelor culte. Cum ar reacţiona fiecare religie? Delicatul subiect a fost dezbătut de teologi în cadrul Simpozionului 100 Year Starship în anul 2011, dar şi la o conferinţă specială, SETI CON2, organizată în vara anului 2012. Principala problemă care apare în relaţia dintre religie şi o potenţială viaţă extraterestră este că oamenii nu vor mai părea speciali, aşa cum sunt prezentaţi în textele sfinte. Oamenii nu ar mai fi unici, creaţi să stăpânească întregul Univers. David Weintraub, autorul cărţii “Religions and Extraterrestrial Life”, publicată în anul 2014, crede că unii credincioşi mai radicali, în special creştini, vor respinge din start existenţa vieţii pe alte planete, pentru că acest lucru nu este menţionat în Geneză. Dar, alte culte creştine, cum sunt Adventiştii de Ziua a Şaptea, ar putea fi mai deschişi la schimbare. Ei interpretează Biblia literal şi cred că oamenii au fost mântuiţi pentru că erau păcătoşi, ei moştenind acest păcat de la Adam şi Eva. Adventiştii ar putea să accepte mai uşor existenţa altor fiinţe superioare, care ar fi fost şi ele create de Dumnezeu, dar, neavând ca strămoşi pe Adam şi Eva, nu au păcătuit, deci nu ar fi avut de ce să fie mântuite asemeni oamenilor. Şi Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.” În timp ce catolicii par mai deschişi la dezbaterea subiectului, pentru evanghelişti descoperirea vieţii extraterestre ar putea avea un impact puternic, foarte negativ. Conform acestui cult, creştinismul este singura religie valabilă, iar oamenii singurele fiinţe care pot fi mântuite. În schimb, hinduismul şi budismul nu ar avea nicio problemă să primească adepţi din rândul fiinţelor extraterestre. Aceste religii admit infinitatea Universului şi posibilitarea existenţei altor forme de viaţă. Şi Coranul are pasaje care pot fi interpretate ca referiri la fiinţe inteligente de pe alte planete. Acestea însă nu cunosc învăţătura lui Mohammed, ci au profeţii lor, scrie David Weintraub. Marea provocare va fi modul în care oamenii se vor purta cu aceste fiinţe, care poate vor avea propria lor religie. Arătând toleranţă faţă de acestea, am putea reuşi să fim mai toleranţi şi faţă de pământenii de altă religie, spune Weintraub. Pe de altă parte, Doug Vakoch crede că religiile se vor adapta la noua descoperire şi vor găsi argumente care vor fi uşor acceptate de adepţi. El dă ca exemplu un teolog baptist, Hal Ostrander, pastor la o biserică din Georgia, care se opune evoluţionismului, dar care ar accepta existenţa fiinţelor de pe alte planete. Pastorul spune că aceştia ar fi tot copii ai lui Dumnezeu, la fel de importanţi ca oamenii. Chiar dacă extratereştrii ar fi mai evoluaţi ca noi, asta nu ar însemna că oamenii, care pot fi comparaţi cu nişte copii mai mici, nu sunt unici în felul lor, iar Dumnezeu poate decide să creeze viaţă pe orice planetă. De ce ar fi viaţa extraterestră o provocare pentru religie? Toate religiile susţin că oamenii sunt fiinţe unice, înzestrate cu spiritualitate, create “după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Descoperirea altor fiinţe inteligente, pe alte planete, ar pune sub semnul întrebării această idee, spune astrofizicianul Jason Lisle, de la Muzeul Creaţiei din Petersburg. Jason susţine principiul antropic, adică Pământul a fost destinat de la bun început să găzduiască fiinţe superioare. În plus, deocamdată nu există nicio dovadă clară a existenţei extratereştrilor, iar acest lucru poate fi considerat o dovadă că religia creştină are dreptate. La rândul său, jurnalistul Lee Strobel, autorul cărţii „The Case for a Creator, spune că principiul antropic nu este singura perspectivă pe care o oferă religia. Dar, conform statisticilor, probabilitatea ca pe alte planete să fie îndeplinite toate condiţiile apariţiei vieţii este foarte mică, spune el. Jurnalistul se referă însă la formele superioare, inteligente de viaţă, care au nevoie de anumite condiţii pentru a se putea dezvolta. Problema apare însă doar dacă ne gândim la viaţa aşa cum o ştim noi pe Terra, adică bazată pe 6 elemente chimice: carbon, hidrogen, nitrogen, oxigen, fosfor şi sulf. Ted Peters, editor la publicaţia Theology and Science, se întreabă dacă nu este posibil să existe forme de viaţă bazate, de exemplu, pe arsenic, care pe Pământ este o substanţă otrăvitoare. Aceasta este o dispută mai veche între teologi, care discută despre posibilitatea ca Iisus să se fi încarnat de mai multe ori. Cei mai mulţi teologi cred însă că Dumnezeu s-a încarnat o singură dată, doar pe Pământ, nu şi pe alte planete. Spre deosebire de alte religii, cum sunt hinduismul şi budismul, în creştinism problema vieţii extraterestre este mult mai delicată. Întreaga religie creştină se bazează pe credinţa în mântuirea care a devenit posibilă prin Iisus, considerat Dumnezeu încarnat. Cu toate acestea, unii reprezentaţi ai Bisericii cred că nu există o contradicţie între creştinism şi ideea vieţii extraterestre. Părintele Jose Funes, astronom iezuit şi directorul Observatorului Astronomic de la Vatican, a declarat pentru ziarul L’Osservatore Romano că aşa cum pe Pământ există multe fiinţe, multe forme de viaţă, aşa ar putea exista şi pe alte planete, pentru că toate acestea au fost create tot de Dumnezeu. Funes invocă libertatea creativă a lui Dumnezeu, care nu poate fi limitată şi care nu contrazice în niciun fel religia. El spune însă că Încarnarea a avut loc o singură dată, iar datorită ei şi aceşti extratereştri, dacă au păcătuit, pot avea şanse la mântuire asemeni oamenilor. Exoteologia Potrivit lui Robert Lawrence Kuhn, care scrie despre relaţia dintre religie şi ştiinţă, în cazul descoperirii vieţii extraterestre, există câteva variante prin care creştinismul s-ar putea salva. 1. Va considera că moartea şi învierea lui Iisus poate mântui toate fiinţele, din toate lumile posibile. 2. Va recunoaşte că Iisus trece prin aceeaşi experienţă şi pe alte planete, pentru a mântui fiinţele de acolo. 3. Va susţine ideea misionarismului galatic, adică oamenii vor coloniza şi răspândi Cuvântul lui Dumnezeu şi pe alte planete. 4. Va recunoaşte posibilitatea ca pe alte planete fiinţele să fie mântuite altfel. 5. Va declara că extratereştrii nu pot beneficia pe mântuire. 6. Va susţine până la capăt că oamenii sunt unici şi nu există pe alte planete fiinţe sensibile. Există şi o a şaptea variantă, crede Thomas O’Meara, teolog la Universitatea Notre Dame. El spune că este posibil ca doar oamenii să aibă nevoie de mântuire. Fiinţele extraterestre pot fi inteligente, superioare, dar fără să păcătuiască, deci nu au nevoie de această salvare divină. Deci, este posibil ca lumea noastră să fie unică, dar nu neapărat într-un sens pozitiv. Voltaire scria cândva: „Micul nostru glob terestru este o casă de nebuni între sute şi mii de milioane de lumi.” Sursa: Space.com, Live Science, Boston Globe, Fox News, io9, Descoperă 

Ce mănâncă în fiecare zi călugării budiști care ajung la vârste impresionante

Se spune că nu există mâncare mai sănătoasă decât a lor, şi că ei posedă secretul vieţii îndelungate.

Secretul lor nu constă în curele de slăbire ci, după cum spun specialiştii, ceva foarte simplu şi la îndemâna oricui, dar greu de urmat pentru că trebuie voinţă.

Călugării budişti nu consumă rădăcina plantelor, prin urmare din meniu le lipsesc rădăcinoase precum cartofii, morcovul sau ceapa. În schimb, budiştii au „liber” la plantele de la care se consumă partea superioară, la cereale, precum şi la fructe. În anumite ramuri ale budismului sunt interzise şi legumele sau condimentele cu aromă puternică (cum ar fi usturoiul sau coriandrul) deoarece se consideră că excită în exces simţurile!

Foarte important

Într-un templu budist este respectat cu stricteţe stilul alimentar vegetarian. Alimentaţia şi stilul de viaţă al călugărilor au un rol foarte important în minimizarea efectelor dăunătoare ale chimicalelor. De asemenea, budismul pune mare accent pe echilibru, cumpătarea aplicându-se mai ales la masă. Astfel, dacă ar fi să urmaţi sfaturile călugărilor, va trebui să vă opriţi din mâncat nu atunci când sunteţi sătuli, ci atunci când muşchii abdomenului încep să se întindă. Specialiştii spun că nu vom putea avea o digestie sănătoasă dacă nu avem şi energia necesară pentru acest proces, energie care va lipsi dacă stomacul este plin şi suprasolicitat. Călugării respectă şi o anumită proporţie atunci când vine vorba despre ceea ce consumă. Astfel, se spune că la o masă trebuie să existe două sferturi alimente solide, un sfert lichid şi… un spaţiu gol!

Un alt secret al lor este… apa. Consumă apă dimineaţa, imediat după ce se trezesc, şi este vorba despre apă fiartă. Aceasta este recomandată şi la 20 de minute după orice masă, scopul fiind detoxificarea organismului şi echilibrarea fluidelor din corp. Dieta Zen reprezintă un regim inspirat din stilul de viaţă al călugărilor budişti. Cerealele trebuie să constituie baza fiecărei mese, aşa că cel puţin 60% din meniuri au la bază orez (de preferinţă integral) sau ovăz, secară şi mei.

Este interzis consumul de grâu şi de făină din acesta. Cerealele pot fi combinate cu legume proaspete, exceptând vinetele şi roşiile. Ocazional se pot mânca peşte, lactate şi fructe. Nu se acceptă alimentele care au fost procesate, cele care au fost îndulcite sau colorate artificial, drojdia, praful de copt, condimentele, sosurile, sarea şi nici cele importate din alte zone climatice. Mâncarea nu se prepară niciodată la microunde sau pe aparate electrice şi sunt acceptate doar ceaiurile din plante şi apa plată. Prin urmare, după cum subliniază tot specialiştii, “nu imposibil,dar  greu de urmat, deoarece unii nu pot mânca într-un asemenea mod, sau pur şi simplu nu pot mânca asemenea lucruri”!

Sursa: EVZ