Boala ciudată care „adoarme“ locuitorii unui sat din Kazahstan timp de săptămâni întregi


Imagine__15450

Boala misterioasă îi face pe localnicii satului să cadă într-o comă profundă care durează zile întregi În ultimii doi ani, locuitorii satului Kalachi din Kazahstan cad într-un somn adânc ce poate dura şi câteva săptămâni. Cauzele rămân neidentificate, iar autorităţile încearcă să evacueze rezidenţii, însă unii dintre ei nu vor să părăsească locurile natale. Într-o zi, vara trecută, Viktor Kazacenko se îndrepta spre cel mai apropiat oraş pentru a face nişte cumpărături. Însă nu a ajuns niciodată. „Pur şi simplu, mi s-a oprit creierul. Asta e. Nu-mi amintesc“, mărturiseşte Kazacenko reporterului Joanna Lillis de la „The Guardian“.

„Boala somnului“: comă, dureri de cap, ameţeli, tensiune crescută, pierderi de memorie   Viktor Kazacenko suferă de misterioasa boală a somnului care a lovit satul Kalachi din Kazahstan, situat la aproximativ 500 de kilometri de capitala Astana.    Boala misterioasă îi face pe localnicii satului să cadă într-o comă profundă care durează zile întregi. „Mă duceam să fac cumpărăturile în oraş pe 28 august. Mi-am revenit pe 2 septembrie. Am înţeles, când m-am trezit la spital, că adormisem“, spune Kazacenko.

Kazacenko a „adormit“ în timp ce-şi conducea motocicleta, în spatele lui fiind şi soţia sa. „E bine că nu era un vehicul străin“, glumeşte el, arătând spre maşina parcată lângă casa lui. „Aia e rapidă, motocicleta mea nu e atât de rapidă“, adaugă Kazacenko. El nu s-a plâns de ale răni, în afară de somnul brusc în care a căzut.   Incidentul cu motocicleta a fost al doilea pentru Viktor. Prima dată, el a dormit timp de doar trei zile. Încă şi-a păstrat simţul umorului şi glumeşte pe tema asta, însă boala misterioasă are implicaţii serioase.

„După somn, tensiunea mea a început să crească fără motiv. Plus, durerile de cap… Nu, nu ăsta e cuvântul… Timp de şase săptămâni, nu ştiam ce să fac cu mine. Îţi afectează serios mintea. Sunt la marginea prăpastiei“, explică Viktor.   Timp de doi ani, rezidenţii Kalachi cad în come profunde, dar mai suferă şi de alte simptome care îi istoveşte: ameţeală, greaţă, dureri de cap îngrozitoare şi chiar pierderi de memorie.

Primul caz a fost înregistrat în primăvara anului 2013 şi a afectat peste 120 de localnici, aproximativ un sfert din populaţia satului. Ultimele două incidente, care au avut loc pe 1 martie, au crescut numărul total al cazurilor la 152. Unii dintre oameni, cum este şi Viktor Kazacenko, au fost loviţi de simptome de mai multe ori.   „Boala somnului“ se află pe radarul personal al preşedintelui Kazahstanului

„Boala somnului“ îi nedumereşte pe doctori şi pe oamenii de ştiinţă care au testat până acum nivelul radiaţiilor din zonă, a monoxidului de carbon, dar şi acumularea de săruri de metale grele care pot fi foarte toxice.

Oamenii de ştiinţă spun că radiaţiile se află în limitele normale, la fel şi concentraţia de săruri de metale grele. S-au descoperit însă niveluri mai mari de radon şi de monoxid de carbon, însă, mai târziu, au aflat că nu aceasta este cauza „bolii somnului“.

În ianuarie, Serghei Lukaşenko, directorul institutului pentru securitatea radiaţiilor, din cadrul Centrului Naţional Nuclear, a recunoscut că unele dintre casele în care locuiau rezidenţii afectaţi au înregistrat niveluri de monoxid de carbon de zece ori mai mari decât cele recomandate. Acest lucru, spune Lukaşenko, ar putea cauza simptome similare „bolii somnului“.   Satul Kalachi din Kazahstan FOTO The Guardian   Guvernul kazah a anunţat că satul Kalachi se află „pe radarul personal“ al preşedintelui Nursultan Nazarbaiev, iar premierul Karim Masimov a înfiinţat o comisie pentru a coordona cercetarea în cazul bolii misterioase: până la sfârşitul lui 2014, au fost realizate peste 20.000 de teste clinice şi de laborator, asupra aerului, solului, apei, alimentelor, animalelor, materialelor de construcţie şi chiar asupra rezidenţilor. Testele sunt încă în desfăşurare.   Şi doctorii sunt uluiţi. Pacienţii adormiţi au fost trimişi în spitalele capitalei pentru teste, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie. Agenţia de ştiri kazahă, Tengrinews, a raportat că vicepremierul Berdibek Saparbaev a cerut ajutorul comunităţii internaţionale.

Rapoarte locale au speculat chiar că oameni de ştiinţă de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din America ar fi fost trimişi în regiune. CDC nu a răspuns solicitărilor „The Guardian“, pentru a confirma sau infirma asemenea concluzii.

Localnicii spun că de vină pentru „boala somnului“ este mina de uraniu dezafectată

În absenţa unor dovezi ştiinţifice clare, mulţi localnici sunt convinşi că ştiu care este sursa problemei: mina sovietică dezafectată, aflată chiar lângă sat. „Ne-am gândit că de vină sunt radiaţiile. Avem o mină de uraniu aici, deşi este în ruină de ani întregi“, spune Tatiana Şumilina.

Zona Krasnogorski, aflată lângă Kalachi, a fost, odată, casa minerilor detaşaţi din Rusia pe tot întinsul Uniunii Sovietice pentru a extrage uraniu, folosit pentru a alimenta armele nucleare sovietice şi electrocentralele.

Krasnogorski este acum un loc părăsit, abandonat treptat după ce mina s-a închis în anii ’90. În zonă, au rămas doar câteva zeci de familii, însă niciuna dintre acestea nu a fost lovită de „boala somnului“ şi nu există niciun raport despre vreunul din minerii de atunci care să fii suferit de aşa ceva.   Sătenii sunt mutaţi din zonă pe bază de voluntariat. Mulţi nu vor să plece

„Încă nu aveam rezultatele despre boala asta, imediat cum le vom avea, rezidenţii vor fi informaţi“, spune Asel Sadvokasnova, primarul din Kalachi. Între timp, „cu toţii ne temem că vom adormi“, spune un sătean.   Autorităţile regiunii au ales acum o soluţie controversată şi mai radicală: strămutarea sătenilor pentru a preveni expunerea. În ianuarie 2015, guvernatorul regional Serghei Kulaghin spunea că speră ca mutarea rezidenţilor să se încheie până în luna mai.

„Trebuie luate nişte măsuri. Aceasta este o şansă bună pentru rezidenţii satului nostru să găsească un nou cămin şi o nouă slujbă“, spune şi primarul.   Autorităţile, colaborând cu administraţia locală şi cu angajaţii, au mutat aproximativ 100 de rezidenţi în regiunea Akmola, o zonă administrativă de peste 90.000 de kilometri pătraţi, aflată în nordul Kazahstanului. Însă mai există încă 425 de săteni care încă locuiesc în Kalachi.

„Este o detaşare pe bază de voluntariat“, insistă Sadvokasnova, însă unii săteni se opun.   Raisa Kazacenko nu vrea să se mute din Kalachi FOTO The Guardian

„Nu merg nicăieri. De ce m-aş duce, sunt aici de 40 de ani. Aici o să mor“, spune Kazacenko. Soţia sa, Raisa, care a avut grijă de el în timpul „somnului“, se opune şi ea mutării. „Locuiesc în casa asta de 20 de ani. Pe strada asta am trăit timp de 60 de ani. Acum unde vor ei să mă trimită? Ce mă aşteaptă pe mine acolo?“, spune ea.

Primarul Sadvokasova recunoaşte că unele familii nu vor să se mute. „Acum colaborăm cu cei care vor să plece de aici. Totul e pe bază de voluntariat“, explică Sadvokasova.

Autorităţile „sunt deschise dialogului“, adaugă primarul. În decembrie, oficialii au vizitat fiecare cămin şi au discutat cu rezidenţii despre nevoile lor. Le-au promis că toate serviciile, şcolile, spitalele, vor fi operaţionale până când ultimul rezident va fi de acord să plece.

Unii săteni şi-au exprimat dorinţa de compensaţii, însă mulţi se opun ideii de plecare dintr-un loc în care au crescut. „Spun că afectează creierul, spun că dă dureri de cap, însă durerea noastră de cap acum este că suntem mutaţi“, adaugă Raisa Kazacenko. citeste totul despre: kazahstan kalachi boala somnului mister mina de uraniu uniunea sovietica

Sursa http://adevarul.ro/international/europa/misterul-satului-adormit-kazahstan-boala-ciudata-adoarme-locuitorii-unui-sat-timp-saptamani-intregi-1_550d59f7448e03c0fdc453ff/index.html

Anunțuri

Umbra războiului nuclear, mai prezentă ca niciodată


Angela+Merkel+Vladimir+Putin+Year+Focus+2007+YU3Kk7utavVlIn ultimii 25 de ani, posibilitatea unui război nuclear a fost utopica. Nici in anii Razboiului Rece, atat URSS cat si SUA, desi au fost aproape sa apese pe butonul rosu, niciuna dintre aceste mari forte nu a avut curajul sa o faca.

(Citeşte şi:  )

Poate cea mai alarmanta predictie facuta de Stratfor in ultima perioada este cea legata de colapsul Rusiei, intrarea acesteia in criza economica si startul unei dispute nucleare intre marile puteri armate ale lumii. Strafor nu crede ca Federatia Rusa, in actuala ei forma, va reusi sa supravietuiasca urmatoarea decada dupa ce i-au fost aplicatie sanctiuni economice, preturile petrolului s-au prabusit iar rubla s-a devalorizat.

In ultimii 25 de ani, posibilitatea unui razboi nuclear a fost utopica. Nici in anii Razboiului Rece, atat URSS cat si SUA, desi au fost aproape sa apese pe butonul rosu, niciuna dintre aceste mari forte nu a avut curajul sa o faca.

In aprilie 2009, Barack Obama, intr-un discurs rostit la Praga, promitea sa repuna pe masa Tratatul de Non-Proliferare, in contextul ambitiilor nucleare ale Iranului. Cateva luni mai tarziu, Barack Obama primea premiul Nobel pentru pace.

In 2010, Obama revenea in Praga si semna un acord militar cu Rusia, noul START, care reducea numarul focoaselor nucleare strategice, de fiecare parte, la 1.550. Cosemnatarul era, la acea vreme, Dmitri Medvedev. O luna mai tarziu de la semnarea actului avea loc o conferinta de revizuire a Tratatului de Non-Proliferare, acolo unde s-a convenit un plan de 64 de puncte destinat sa consolideze trei idei de baza:

  1. toate tarile pot sa imparta intre ele beneficiile non-militare ale tehnologiei nucleare
  2. statele non-nucleare si care folosesc tehnologia nucleara nu au voie sa devina state nucleare in domeniul militar
  3. statele nucleare promit sa continue dezarmarea nucleara

In mai 2015, tarile semnatare ale Tratatului de Non-Proliferare se vor intalni, din nou, pentru a vedea in ce stadiu a fost pus in aplicare acest acord. Intre timp, s-au intamplat multe alte lucruri. SUA si Rusia si-au racit relatiile si nici vorba de cooperare, astazi, in domeniul securitatii nucleare. Vladimir Putin nu conteneste sa profite de fiecare ocazie ca sa isi laude potentialul nuclear al tarii sale in domeniul militar.

“Nu stiu daca in peninsula Crimeea avem arme nucleare. Nu stiu de niciun astfel de plan, dar, in principiu, daca vrem, putem sa aducem!” Mikhail Ulyanov, seful departamentului ministerial de control a armelor

Nimeni nu stie cu exactitate cate focoase nucleare are Iranul, de exemplu, insa, ceea ce se stie este ca, la fel ca si Libia, aceasta tara a inceput activitati nucleare in secret incalcand prevederile Tratatului de Non-Proliferare. Se presupune ca si Siria a intrat in acest “club select”.

nuclear1

De la aspiratii nucleare la arsenal nuclear este cale lunga. Insa merita de evidentiat fiecare stat ce poate sa faca.

  • Rusia – focoase nucleare estimate: 8,000
    Rusia planuieste sa construiasca noi rachete balistice intercontinentale pentru a le inlocui pe cele vechi, bazate pentru sistemul la sol. Unul dintre aceste tipuri de rachete se numeste Sarmat si poate duce de unul singur cate 15 focoase nucleare. Analistii militari afirma ca, in cazul unui razboi nuclear, aceasta ar fi principala arma a rusilor. Submarinele Borei, de ultima generatie, ii vor permite Rusiei sa isi mentina rachetele balistice pe submarine intr-o patrulare permanenta pentru prima data de la finele Razboiului Rece.
  • SUA – focoase nucleare estimate: 7,300
    In concordanta cu acordul START semnat cu Rusia in 2010, americanii nu au in plan sa isi mareasca arsenalul strategic. Insa, ei s-au lansat in a dezvolta un nou focos nuclear potrivit atat pentru submarine cat si pentru rachete balistice la sol. Americanii mai vor sa dezvolte un bombardier cu raza lunga de actiune care sa penetreze sistemele de aparare aeriana ale adversarilor.
  • Franta – focoase nucleare estimate: 300
    “Perla coroanei” militare franceze sunt rachetele Triomphant, folosite pe submarine. Tot ceea ce inseamna submarine, avioane, rachete, focoase nucleare si facilitati de productie de armament au intrat in programe de modernizare care se intind pe urmatorii zece ani.
  • China – focoase nucleare estimate: 250
    China a testat prima arma nucleara acum 100 de ani. Pana in 2006, China nu era un adversar redutabil la acest capitol iar presedintele Xi Jinping a renuntat la promisiunea facuta de China ca, daca se iveste situatia, nu va fi ea cea care va folosi armele nucleare.
  • Marea Britanie: focoase nucleare estimate: 225
    Patru submarine invechite Vanguard vor fi inlocuite cu unele noi, de noi generatie, numite Trafalgar. Aceasta operatiune se va intinde pe zece ani. Toate vor fi dotate cu rachete americane Trident D5.
  • Pakistan: focoase nucleare estimate: 120
    Pakistan a inceput unul dintre cele mai rapide programe de arme nucleare. Pakistan beneficiaza de 11 avioane, rachete balistice si rachete de croaziera.
  • India – focoase nucleare estimate: 110
  • Israel – focoase nucleare estimate: 80
  • Coreea de Nord – focoase nucleare estimate: 10

Sursa: Capital.ro

Războiul nuclear (sau războiul atomic) este un conflict militar sau o strategie politică în care sunt folosite arme nucleare. În comparație cu războiul convențional, războiul nuclear este mult mai distructiv ca rază și grad de afectare. Un război major nuclear ar putea avea efecte grave pe termen lung, în primul rând din cauza radiațiilor, dar și datorită poluării atmosferice care, posibil, ar duce la o iarnă nucleară, care ar putea dura decenii, secole sau chiar milenii, după atacul inițial, în funcție de numărul de bombe nucleare lansate.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 și sfârșitul așteptat al Războiului Rece, amenințarea unui război nuclear major între superputeri a fost, în general, mai scăzut. De atunci, îngrijorarea față de armele nucleare s-a mutat la prevenirea conflictelor nucleare rezultate din proliferarea nucleară și amenințarea terorismului nuclear.

Doar două arme nucleare au fost utilizate pe timp de război, ambele declanșate de Statele Unite aproape de sfârșitul celui de-al doilea război mondial. La 6 august 1945, un dispozitiv cu uraniu (nume de cod „Little Boy„) a fost detonat deasupra orașului japonezHiroshima. Trei zile mai târziu, la 9 august, un dispozitiv pe bază de plutoniu (nume de cod „Fat Man„), a fost detonat deasupra orașului Nagasaki, Japonia. Aceste două atacuri cu bomba nucleară au dus la moartea a aproximativ 200.000 de oameni (majoritatea civili).

Sursa: Wikipedia