În pofida semnării acordurilor de la Minsk de pe 12 februarie, din partea lui Putin nu sunt vizibile semne privind oprirea distructivului „război hibrid” din Ucraina, scrie Foreign Policy (FP).
Încercarea Rusiei de a destabiliza situația din Ucraina nu trebuie văzută în mod izolat.Tactica sa este parte a unui sistem mult mai larg, în care Kremlinul folosește conflictele separatiste ca motoare de activare ale corupției și criminalității, precum și în calitate de „cai troieni„ care împiedică reformele în ţările pe care le vizează, – spune FP.
„Să luăm exemplul Georgiei, care se opune destabilizarii inspirate de Moscova din regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud. Sau exemplul Moldovei care, de asemenea, se confrunta cu obstacolul denumit Transnistria. Subminand integritatea teritorială a vecinilor săi, Rusia încearcă să distragă atenția guvernelor de la Kiev, Chișinău și Tbilisi de la punerea în aplicare cu succes a reformelor de combatere a corupției și înființarea unor instituții de stat puternice” – considera FP.
„În loc să se concentreze pe îmbunătățirea statului, aceste guverne destabilizate sunt obligate să facă față emoțiilor intense și turbulenţelor cauzate de problemele legate de conflictul teritorial. Astfel de tensiuni exacerbeaza sentimentele naționaliste, aducând la suprafata furia intensă împotriva rusilor și îi atrage pe politicienii locali în dezbateri politice periculoase” – se arata in articolul FP.
Aceste teritorii în litigiu, aşa numitele conflcite înghetate, sunt pline însă decriminalitate și corupție, care amenință din ce în ce mai mult si securitatea UE. În estul Ucrainei, în regiunea natală a fostului președinte Viktor Ianukovici, a crescut si prosperat pe baza atotcuprinzătoarei corupții o puternica organizatie criminala. Același lucru poate fi spusdespre Transnistria, Osetia de Sud, unde crima organizată este controlata de elitele locale loiale Moscovei„, – afirma FP.
FP il citeaza pe expertul în Rusia Mark Galeotti, care spune ca crima organizata a fost o trăsătură definitorie a ceea ce„am putea numi semi-militarizarea estului Ucrainei”.
„Din combinaţia bandiților locali cu forțele armate ruse au aparut militiile locale si apoi „armata separatista”, care a devenit parte integrantă a acestui tablou. Creșterea acestor bande criminale paramilitare va exacerba problema cu care Kievul incearca sa lupte în cadrul propriei campanii anti-coruptie. Aceste grupări vor încerca inevitabil să stabilească legaturi cu birocrația corupta și bandele criminale de la Kiev şi din toata Ucraina și împreună să submineze eforturile de a construi o economie bazată pe lege„– cred analistii FP.
Printre altele, Kremlinul se teme de creșterea statelor democratice la frontierele sale, care ar putea servi drept model alternativ regimului lui Putin, bazat pe „verticala puterii”– se mai spune in articol. Pentru a preveni apariția unei astfel de alternative, Kremlinul va folosi puterea distructivă a separatismului și fenomenele criminalității şi coruptiei care îl insotesc,pentru a preveni reformele in aceste state.
„Putin nu poate permite rebelilor din estul Ucrainei să piardă razboiul, pentru că altfel risca sa piarda controlul asupra forțelor de securitate şi armatei din propria țară. Și el nu poate permite guvernului de la Kiev sa aiba succes, deoarece va demonstra populației din Federația Rusă viabilitatea alternativei sistemului democratic. Stimularea instabilitatii este esențială pentru strategia de supravietuire a regimului de la Kremlin„, – concluzioneaza autorii.
http://www.paginaderusia.ro/fp-la-ce-ii-folosesc-lui-putin-conflictele-inghetate/
Multiversuri! 