Ultimul război mondial al omenirii


Așa cum reiese din titlu acest articol este despre ultimul război mondial al omenirii, nu despre următorul război mondial. Poate fi același lucru dacă aşa ne va fi istoria, dar nimic nu ne garantează că al treilea război mondial va fi şi ultimul înainte de Parusia. Cu toate că sunt șanse mari să fie așa nu scrie nicăieri în Biblie că în vremurile din urmă (zilele din urmă) va avea loc al treilea război mondial, poate va fi al patrulea, al nouălea… Așadar în acest articol, repet, este vorba de ultimul război mondial al omenirii care va avea loc în vremurile din urmă înainte de venirea Domnului nostru Iisus Hristos şi preluarea puterii politice a omului pe această planetă de către Iisus. Acesta sigur va fi ultimul, pentru că sub conducerea lui Iisus Hristos nu are cum să mai existe păcat în Univers şi pe Pământ.

Ezechiel, Capitolul 38, ne spune cine vor fi participanții ultimului război mondial al omenirii:

Generalul Moshe Dayan în 1968 a declarat (pe baza textului de mai sus că) următorul război nu va fi contra arabilor, ci contra rușilor”.

În Geneza 10: 2, Magog, Meşec, Tubal şi Gomer sunt fiii lui Iafet (unul din fiii lui Noe) care au întemeiat grupul nordic de naţiuni, Roş e considerat a fi Rusia, iar Meşec – Moscova sau Moscovi, pe numele ei vechi. Tubal e considerat a fi Tobolsk, un oraş în Siberia, sau un popor numit „tiberieni” de pe ţărmul de est al Mării Negre. Se crede că Gomer ar fi fost cimerienii care au năvălit din nord, prin Caucaz, în zilele imperiului asirian şi au ocupat părți din Asia Mică, fiind apoi alungați. Togarma se crede că ar fi Armenia. Oricare ar fi identitatea exactă a acestor popoare, Ezechiel spune despre ele că „locuiesc în părţile cele mai îndepărtate ale nordului” şi nu există nici o îndoială că se referă la naţiuni ce locuiesc dincolo de Caucaz. Dacă ne uităm pe hărţi ne vom convinge că e vorba de acea parte a lumii aflată sub influența Rusiei (şi a fostei URSS).

Înainte de mijlocul secolului al XIX-lea, Sem (Shem) era asociat cu toată Asia, Ham cu toată Africa și Iafet (Japheth sau Jap) cu toată Europa.

Urmașii lui Noe și națiunile întemeiate – protagoniștii ultimului război mondial

Ezechiel se referă la niște vremuri îndepărtate („vremea de apoi”) şi prorocește împrăştierea evreilor
printre popoare, pentru multă vreme, şi strângerea lor din nou pe munţii lui Israel, după ce vor scăpa de sabie (s-a întâmplat la 14 mai 1948).

Persia este Iranul de azi.

Etiopia este traducerea cuvântului evreu cusch. Cusch a fost fiul lui Cham, unul din copiii lui Noe. Istoricii consideră că toate popoarele de culoare ale Africii au ca strămoş pe Cusch. Concluzia este următoarea: o serie de ţări africane se vor alia cu arabii şi popoarele de limbă rusă pentru a invada Israelul.

Puth este Libia de azi. Puth a fost şi el unul dintre fiii lui Cham. Urmaşii lui au întemeiat naţiunile arabe din Africa de Nord (Libia, Algeria, Tunisia, Maroc). Prima colonie a lui Puth a fost numită Libia de istoricii vechi, Josephus și Pliniu. Togarma. – despre acest teritoriu amintit de Ezechiel, istoricii consideră a reprezenta teritorii din Asia sovietică, Turkmenistanul şi alte popoare ale Rusiei orientale printre care şi Kazahstanul. Spun aceasta deoarece este cunoscută pasiunea cazacilor pentru creșterea cailor (caii şi călăreții amintiți de Ezechiel).

Imagine: Mai multe națiuni europene au răspuns invaziei Ucrainei de către Rusia prin mărirea bugetelor pentru apărare. Cererile pentru o armată multinațională unită a Uniunii Europene sunt și mai îngrijorătoare deoarece sunt o fază finală înainte de războiul Gog și Magog.

Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană vor lua poziție împotriva tendințelor expansioniste ale acestei coaliţii, care nu se va limita doar la atacarea Israelului (sau doar la manevre pe teritoriul Israelului)

Despre China scrie că va interveni militar în vremurile din urmă în Apocalipsa 16:12: Al şaselea a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraților care au să vină din Răsărit. Astfel Secarea Eufratului este un semn că al ultimul război mondial al omenirii este iminent! Detalii similare în Ieremia 46:10: Această zi este a Domnului, Dumnezeului oştirilor; este o zi de răzbunare, în care Se răzbună El pe vrăjmaşii Săi. Sabia mănâncă, se satură şi se îmbată cu sângele lor. Căci Domnul, Dumnezeul oştirilor, are o jertfă în ţara de la miazănoapte, pe malurile Eufratului. Eufratul ocupă un loc proeminent în Biblie, fiind descris ca fiind învecinat cu Grădina Edenului (Geneza 2:14).

Concluzie : În ultimul război mondial al omenirii care va avea loc (şi) în Israel vor fi cel puțin trei sau patru forţe/alianţe militare principale:

1 Nordul – Rusia, unele ţări ex-sovietice

2 Sudul – Egiptul şi Alianţa arabo-africană – de partea ruşilor (Iran, Siria, etc)

3 Răsăritul – China, alte ţări din răsărit (Coreea de Nord?)

4 Occidentul – Statele Unite, NATO şi UE (Europa de Vest)

Manuscris medieval cu Abaddon comandând „lăcustele” să nimicească oamenii păcătoși

Nu analizez spusele unor profeți mincinoși – ca Baba Vanga, Nostradamus, mai ştiu eu ce ”sfinţi” creştini. Ce au spus aceste persoane ori este ambiguu ori nu toate profețiile lor s-au dovedit a fi adevărate. Cum ar fi ca profetul care a scris Apocalipsa să aibă şi profeţii adevărate şi false, ar fi cel puţin o catastrofă. Aceşti profeți mincinoși au susținut mereu victoria ţărilor/alianţelor din care fac parte, ceea ce este o dovadă a implicării serviciilor secrete. Nu continui ideea pentru că este la mintea cocoșului ce se urmăreşte cu aceste profeții. De aceea referinţa absolută trebuie să fie textul biblic şi comentariile unor specialişti pe baza textului biblic.

Daniel 11:44 spune că Dar niște zvonuri venite de la răsărit şi de la miazănoapte îl vor înspăimânta şi atunci va porni cu o mare mânie ca să prăpădească şi să nimicească cu desăvârşire pe mulţi.

Alianţa Ruso-arabă va invada Orientul Mijlociu/Israel/Palestina (după ce va trece şi prin Turcia sau după ce o va distruge). După ce va ocupa o perioadă Ucraina, Istanbul (Turcia) şi Orientul Mijlociu ruşii vor auzi zvonuri venite de la răsărit (mobilizarea Chinei şi a altor popoare) şi zvonuri venite de la miazănoapte (mobilizarea NATO, alte evenimente în lumea rusă).

Daniel 11:45 Îşi va întinde corturile palatului său între mare şi muntele cel slăvit şi sfânt. Apoi îşi va ajunge sfârşitul, şi nimeni nu-i va fi într-ajutor. Rusia va stăpâni Israelul o vreme (nimic despre Templul refăcut de pe muntele cel slăvit şi sfânt) dar apoi va fi nimicită (conform citatului) la Meghiddo (Apocalipsa 16: 16 Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon). 5 luni? ( Apocalipsa 9: 5 Li s-a dat putere nu să-i omoare, ci să-i chinuiască cinci luni) Posibil şi folosirea unor arme nucleare tactice (Apocalipsa 9:1  s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare) . Posibil conflicte şi între China şi NATO.

Zaharia 14:2 Atunci voi strânge* toate neamurile la război împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luată, casele** vor fi jefuite şi femeile, batjocorite; jumătate din cetate va merge în robie, dar rămăşiţa poporului nu va fi nimicită cu desăvârşire din cetate. Zaharia 13:8-9 În toată ţara”, zice Domnul, „două treimi vor fi nimicite, vor pieri, iar cealaltă* treime va rămâne. Dar treimea aceasta din urmă o voi pune în foc* şi o voi curăţi cum se curăţeşte argintul, o voi lămuri** cum se lămureşte aurul. Ei vor chema Numele Meu şi îi voi asculta; Eu voi†† zice: ‘Acesta este poporul Meu!’ Şi ei vor zice: ‘Domnul este Dumnezeul meu!’” Zaharia 11:10 Atunci voi turna peste casa* lui David şi peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare şi de rugăciune şi îşi vor întoarce** privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. (Iisus) Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu şi-L vor plânge amarnic, cum plânge cineva pe un întâi născut.

Înainte şi în timpul războiului vor avea loc şi alte evenimente cum ar fi un val de cutremure. Apocalipsa 16: 18-20: Şi au urmat* fulgere, glasuri, tunete şi s-a** făcut un mare cutremur de pământ, aşa de tare cum, de când este omul pe pământ, n-a fost un cutremur aşa de mare. Cetatea* cea mare a fost împărţită în trei părţi şi cetăţile neamurilor s-au prăbuşit. Şi Dumnezeu Şi-a** adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i dea potirul de vin al furiei mâniei Lui.

Reconstrucția harții lumii imaginate de Herodot.

Bibliografie

  • Biblia
  • Hal Lindsey; Carole C Carlson, The Late Great Planet Earth L’agonie de notre vieille planète

Joachim (de Flore)


joachim_of_floraJoachim (de Flore) (născut 1135, Celico, Regatul Sicilia, Italia – decedat 30 martie 1202, Pietrafitta, Italia) a fost un călugăr, mistic creştin italian. 
Istoria omenirii / mântuirii a împărțit-o în trei perioade:

1 Tatal ( de la Avraam la Ioan Botezătorul)
2 Fiul (de la întruparea Fiului lui Dumnezeu – la anul 1260) și
3 Sfântul Duh ( de la 1260 ). El a ajuns la concluzia că această perioadă va începe în 1260 pe baza cărții Apocalipsa (versetele 11: 3 și 12: 6, care vorbesc de „o mie două sute șaizeci de zile”).

Doctrina lui Joachim a fost condamnată de Biserica Romano – Catolică.
433px-liber_figurarum_libro_de_las_figuras_tabla_ii_cc3b3dice_reggiano_28s-_xiii29_joaquin_de_fiore_281135-120229
Primele două perioade ar trebui să cuprindă fiecare câte 42 de generații a câte 30 de ani fiecare. A treia perioadă ar fi aşa zisa perioadă a Evangheliei veșnice
Fiore saw in the generations before Jesus an indication of an equal period beginning with the first coming of Jesus. In Matthew 1:17, we read: “Thus there were fourteen generations in all from Abraham to David, fourteen from David to the exile to Babylon, and fourteen from the exile to the Messiah”. Therefore there are three periods of 14 generations, totaling 42 generations from Abraham to Jesus. Joachim understood that another 42 generations would be needed for the second coming of Jesus. He estimated that by assigning 30 years to each generation, one could predict when the second era would end. 42 generations x 30 years = 1260 years. Therefore, the third era, which he called the Age of the Holy Spirit, would begin in the year 1260. This new era was an era of universal love and equality among Christians. Also there would be none of the disciplinary rules of the Christian faith because everyone would live exactly as the Gospel teaches.
Although the new era of peace did not begin in 1260, we can calculate another date using the same idea of De Fiore. Since 30 years is not the correct length of a generation, we will borrow the symbolism used in astrology to determine how many years each past generation may have lived. Remember that the life expectancy of people two thousand years ago, through the Middle Ages to the twentieth century, did not exceed 50. Some authors claim that life expectancy in olden times was, on average, only 35 years because war, hunger and disease took thousands of lives all over the planet. Each person completed a life cycle every 12 months. This means that the Sun travels through the 12 houses of the zodiac to return to the person’s house of birth. So we can consider four phases of a man’s life: childhood, youth, maturity and old age, each stage being 12 years long. From birth to 12 years is the childhood. Between 12 and 24 years, the youth. Between 24 and 36 years, the maturity, and between 36 and 48 years, the old age. Remember that this reasoning is generalized in order to make the necessary mathematical calculations. Certainly, many people in the past lived for more than 50 years. However, many people also died at twenty-something years old. The age of 48 is a symbolic medium for the time to which we refer. So we have 4 stages for the human life, and each phase is equal to 12 years, totaling 48 years of life. Now, if there were 42 generations before Christ, analogously, we will also have 42 generations after Christ, before the arrival of the third age. So, the beginning of the Age of the Holy Spirit predicted by Joachim of Fiore will be: 42 generations x 48 years = 2016. Thus, making the appropriate correction to the calculations of the prophetic Italian abbot, we conclude that the Age of the Holy Spirit and the consequent second coming of Jesus, a new world, will occur in 2016. The thinking of Abbot Joachim of Fiore is as correct as the division into three ages, but he missed slightly in terms of the time estimated for each generation.

La ce filme să te uiți de Paște


The_Robe_(1953_movie_poster)Paștele este mai mult decât orice altă sărbătoare din timpul anului, una religioasă. De aceea în această perioadă se transmit la televizor numeroase filme religioase, fie că este vorba despre pelicule despre viața lui Iisus, despre patimile acestuia sau filme cu alte subiecte religioase.

(Citeşte şi: Listă de actori care l-au portretizat pe Iisus)

Aceasta este o listă cu cele mai bune filme biblice realizate și care sunt recomandate pentru a fi urmărite în preajma sărbătorii de Paște, dar care nu spun povestea lui Iisus ci a altor persoane care au descoperit credința.10Command56

Tunica – The Robe 1953

Tunica este un film american epic din 1953 regizat de Henry Koster și produs de Frank Ross. Prezintă povestea unui tribun militar roman care comandă trupele care l-au crucificat pe Iisus Hristos: Filmul este unul dintre puținele pelicule religioase care a fost nominalizat la Oscaruri, pentru cel mai bun film și cel mai bun actor într-un rol principal – Richard Burton. Filmul Tunica a avut o continuare, Demetrius and the Gladiators (Demetrius și Gladiatorii, 1954).

(Citeşte şi: Filme de Crăciun)

Cele zece porunci – The Ten Commandments 1956

Filmul prezintă povestea biblică a Exodului, în care Moise, un prinț egiptean de origine ebraică, devine conducătorul sclavilor evrei prin deșert. Filmul, Cele zece porunci a fost regizat de Cecil B. DeMille și în rolul principal, cel al lui Moise, interpretează Charlton Heston.

Ben Hur 1959Ben-Hur

În filmul „Ben-Hur”, care are subtitlul „Poveste despre Cristos„, prezența lui Cristos este preponderentă. Personajul principal al filmului este evreul Judah Ben-Hur, un contemporan al lui Cristos, care se opune din toate puterile ocupației romane din Iudeea. Esther este martoră la Predica de pe Munte și este mișcată de cuvintele lui Iisus. Îi spune lui Judah despre asta, dar el rămâne cu gust amar și nu este consolat. Aflând că Tirzah, sora sa, e pe moarte, Judah și Esther le duc pe ea și pe Miriam, mama lui Ben-Hur, amândouă bolnave de lepră, să îl vadă pe Iisus, dar nu pot ajunge lângă El deoarece procesul său a început. Recunoscându-l pe Iisus din timpul întâlnirii sale cu El când era în drum spre galere, Judah încearcă să îi dea apă în timpul drumului său spre Golgota. Judah este martor la răstignire. Imediat după moartea lui Iisus, Tirzah și Miriam sunt însănătoșite printr-un miracol, la fel și inima și sufletul lui Judah.

Filmul Ben Hur din 1959 este cea de-a treia ecranizare a cărții lui Lew Wallace „Ben-Hur : O poveste despre Christos”. Vă recomandăm această versiune deoarece este cea mai răspândită, dar și220px-Barabbas_film_poster cea mai reușită variantă. Filmul este cea mai bună peliculă religioasă realizată vreodată, fiind singura care a fost apreciată cu adevărat de Academia de Film. În 1957 a câștigat unsprezece premii Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun film, oferit producătorului Sam Zimbalist, performanță egalată abia după mulți ani de filmul „Stăpânul Inelelor: Întoarcerea regelui” (2003). Rolul principal, Ben-Hur, a fost jucat de actorul american Charlton Heston. Pelicula spune povestea lui Judah Ben-Hur, un evreu contemporan cu Iisus, care la început nu crede în Fiul lui Dumnezeu, dar după ce asistă la răstignirea acestuia, inima i se schimbă și viața lui ia o altă turnură.

Barrabas 1961

Filmul Barrabas spune povestea fictivă a hoțului care a fost eliberat de Pilat în locul lui Iisus. Rolul principal a fost jucat de Anthony Quinn, interpretarea este una de excepție. Pelicula începe cu eliberarea lui Barrabas în locul lui Iisus, moment care îl marchează pe viață. Urmează apoi moartea iubitei sale, Rachel în numele lui Iisus și mai apoi a unui alt prieten al său. Abia în momentul în care urmează să fie chiar el răstignit, Barrabas înțelege cu adevărat cine a fost Iisus.

Quo Vadis 1951Poster_-_Quo_Vadis_(1951)_01

Filmul prezintă viața martirilor din perioada împăratului Nero. Felul în care și-au dat aceștia viața pentru credința în Iisus Christos și atrocitățile la care erau supuşi de romani. Quo Vadis spune povestea de dragoste dintre Marcus Vinicius, un comandant militar și Lygia, fiica unei familii de creștini. În poveste apare și Sfântul Petru, căruia cei doi îi cer să-i căsătorească în timp ce erau întemnițați.

(Citeşte şi: Listă de filme despre Roma antică#Viața lui Iisus Hristos)

Sursa: http://e-politic.ziuanews.ro//cultura/filme-de-pa-te-la-ce-filme-biblice-sa-te-ui-i-in-saptamana-patimilor-i-de-pa-te-186139

O altă recomandare:

Il vangelo secondo Matteo (1964)

In Palestine during the Roman Empire, Jesus Christ of Nazareth travels around the country with his disciples preaching to the people about God and salvation of their souls. He is the son of God and the prophesied messiah, but not everyone believes his tale. He is arrested by the Il vangelo secondo Matteo (1964)Romans and crucified. He rises from the dead after three days. (sursa: Wikipedia)

“Evanghelia după Matei/Il Vangelo secondo Matteo” este unul dintre cele mai apreciate filme realizate despre Iisus Hristos. Regizat în 1965 de italianul Pier Paolo Pasolini –  în mod paradoxal, regizorul s-a declarat ateu -, filmul este considerat şi astăzi o capodoperă cinematografică.

Pasolini pune accentul pe misiunea lui Iisus de a lupta cu răul, înfăţişând figura Mântuitorului tulburător de tragic. Apostolii sunt înfăţişaţi ca nişte simpli pescari – cu trimitere directă la ţăranii săraci din sudul Italiei, iar romanii amintesc de fascişti. Predica de pe munte a rămas în istoria filmului ca o bijuterie de morală şi semiotică a limbajului filmic.

Pelicula alb-negru impresionează prin nuditatea decorurilor, fiind circumscrisă în mod special figurilor umane. Actorii Enrique Irazoqui şi Ninetto Davoli fac un joc impresionant de sobru.

Alte liste:

Zece filme la care te poti uita cu familia de Paste

1. The Passion of the Christ – Patimile lui Hristos (2004)

Scenariul pentru Patimile lui Hristos a fost adaptat de regizorul Mel Gibson si înfăţişază ultimele douăsprezece ore din viaţa lui Hristos pe pământ. A fost adaptat după cele patru Evanghelii după Matei, Marcu, Luca şi Ioan.

Filmul începe cu scena din Grădina Ghetsimani unde Iisus se roagă și este ispitit de Satana, în timp ce apostolii săi Petru, Iacov și Ioan dorm. După ce a primit treizeci de arginți, unul dintre apostolii lui Iisus, Iuda, se apropie însoțit de gardienii templului și-l trădează pe Iisus cu un sărut pe obraz. În timp ce gardienii se mișcă pentru a-l aresta pe Iisus, Petru taie urechea lui Malchus, dar Isus o pune la loc și o vindecă. Apoi apostolii fug, iar gardienii templului îl arestează pe Iisus și îl bat tot timpul în drumul lor către Sinedriu. Ioan îi spune Mariei și Mariei Magdalena despre arestarea lui Iisus, în timp ce Petru îl urmărește pe Iisus de la distanță. Caiafa începe un proces trecâPatimile_lui_Hristos_posternd cu vederea peste obiecțiilor celorlalți preoți, care sunt expulzați din sala de judecată. Când este întrebat de către Caiafa dacă el este fiul lui Dumnezeu, Iisus îi răspunde : „Eu sunt” . Caiafa este îngrozit și rupe hainele iar Iisus este condamnat la moarte pentru blasfemie. Petru, care urmărea totul pe ascuns, este recunoscut de trei ori dar neagă că îl cunoaște pe Isus, dar apoi fuge plângând după ce își amintește că Iisus a prezis acest lucru. Între timp, Iuda are remușcări și încearcă să returneze banii pentru ca Iisus să fie eliberat, dar este refuzat de către preoți. Chinuit de demoni, el fuge din oraș și se spânzură cu o frânghie pe care o găsește asupra unui măgar mort.

Caiafa îl duce pe Isus înaintea lui Pilat din Pont pentru a fi condamnat la moarte. Însă, după interogatoriu, Pilat nu găsește nicio vină asupra lui Iisus. Aflând că este din Nazaret, Pilat îl trimite atunci la curtea lui Irod Antipa, deoarece ținea de jurisdicția acestuia. După ce Isus este din nou găsit nevinovat și trimis înapoi la Pilat, prefectul roman spune mulțimii că îl va pedepsi pe Isus și apoi îl va elibera. Apoi Pilat are o ultima încercarea de a-l elibera pe Iisus, punând oamenii să aleagă între a-l elibera pe acesta sau pe criminalul Baraba. Spre uimirea sa, mulțimea dorește ca Baraba să fie eliberat și Iisus ucis. Într-un efort de a liniști mulțimea, Pilat comandă ca Iisus să fie brutal biciuit și batjocorit cu o coroană de spini pe cap. Cu toate acestea, mulțimea continuă să ceară ca Iisus să fie răstignit și ca lui Baraba să i se dea drumul. Pilat se spală pe mâini de această faptă și fără tragere de inimă ordona crucificarea lui Iisus.

Iisus își poartă crucea pe umeri de-a lungul Via Dolorosa către Golgota. Pe drum, Veronica șterge fața lui Iisus cu mahrama sa. Simon din Cirene este obligat fără voia lui să care crucea alături de Iisus. Apoi Iisus este răstignit. În timp ce atârnă pe cruce, Iisus se roagă pentru iertarea celor care au făcut acest lucru și mânuiește un criminal crucificat alături de el. După ce Iisus își dă sufletul și moare, o singură picătură de ploaie cade din cer, provocând un cutremur care distruge Templul și rupe în două pânza care acoperea Sfânta Sfintelor, spre groaza lui Caiafa și a celorlalți preoți. Este prezentat apoi Satan țipând disperat pentru înfrângerea sa. Iisus este dat jos de pe cruce. În final, Iisus se ridica din morți și iese din mormânt. (Sursa: Wikipedia)

Jesus_of_nazareth2. Jesus of Nazareth – Iisus din Nazareth (1977)

Dramă biblică şi amplă evocare a vieţii şi suferinţelor lui Iisus Hristos, de la naştere până la răstignire, impecabil realizată cinematografic şi dinamizată de muzica lui Maurice Jarre.

Scenariul acestui film se bazează pe amestecarea narațiunilor celor patru evanghelii canonice ale Noului Testament, un fel de „Evanghelie a armoniei”. Episoadele familiare creștine sunt prezentate cronologic: logodna și mai târziu căsătoria dintre Maria și Iosif, Buna Vestire, Vizitarea Elisabetei de către Maria, circumcizia lui Ioan Botezătorul, Nașterea lui Isus; circumcizia lui Isus; Recensământul lui Quirinius; fuga în Egipt și sacrificarea inocenților, intrarea lui Isus în Templu, Botezul lui Isus, femeia prinsă în adulter; ajutorul dat de Isus lui Petru pentru a prinde pește; Pilda Fiului Risipitor (Luca 15: 11-32); un dialog între Isus și Baraba (non-biblic); petrecerea dată la cina lui Matei, Predica de pe Munte; dialogul cu Iosif din Arimateea,vindecarea orbului din Betsaida, învierea lui Lazăr (Ioan 11:43); hrănirea celor cinci mii; intrarea în Ierusalim, distrugerea tarabelor din Templu, Cina cea de Taină, trădarea lui Isus de către Iuda; negarea lui Hristos de către Petru de trei ori, judecata lui Isus de către Pilat („Ecce Homo”); Patimile lui Isus (Ioan 18-19; inclusiv Agonia din gradină); purtarea Crucii, Răstignirea lui Hristos (Nicodim recită din Isaia 53:3-5 în timp ce se uită neputincios la răstignirea lui Mesia), descoperirea mormântului gol și arătarea lui Hristos cel Înviat discipolilor săi. Povestea filmului se încheie cu caracterul non-biblic Zerah care se uită disperat la mormântul gol împreună cu tovarășii săi. Zerah se plânge: „Acum începe. Totul începe”. (Sursa: Wikipedia)

Winnie_the_Pooh-_Springtime_with_Roo3. Winnie the Pooh – Springtime with Roo (2004)

Iepurașul refuză să mai sărbătorească Paștele și decide că în schimb trebuie sărbătorită Ziua Curățeniei de Primăvară. Cangurul Roo, care era extrem de entuziast de sărbătoare, decide să îl învelească. Un film pentru copii și adulți deopotrivă, fermecător și plin de învățăminte.

It is an adaptation of the Charles Dickens classic, A Christmas Carol. An overexcited Roo, along with Pooh, Piglet, Tigger and Eeyore, pay Rabbit a fine visit to celebrate Easter. But instead of finding an Easter party, they find a Spring-Cleaning Day celebration led by Rabbit who makes up the holiday to replace Easter. While Rabbit tends his garden by doing things his way, the gang cleans up his house, and Pooh sneezes and trashes the house. Then Roo finds all their Easter eggs and decorations stored away in Rabbit’s closet, and throws a surprise Easter party for Rabbit. Unfortunately, he is enraged at them for not doing his „Spring Cleaning Day”, and not doing exactly what Rabbit repeatingly told them to do, and literally throws them out of his house for disobeying him. Then the gang began to have a feeling that Rabbit does not want to celebrate Easter at all, which makes Roo very sad that Rabbit is really unhappy, and Tigger wants Roo to have a happy Easter. So Tigger tries to talk to Rabbit while Roo and the others try to make an Easter celebration of their own in their hopes of cheering up Rabbit. (Sursa: Wikipedia)

hop-206471l4. Hop – Hop-Țop (2011)

Departe de coasta Americii de Sud, pe insula Rapa Nui, cunoscută ca Insula Paştelui, sub capetele uriaşe de piatră, se află cea mai fabuloasă fabrică de dulciuri. Trei sute şaizeci şi cinci de zile pe an, Iepuraşul de Paşte domneşte peste o echipă de iepuraşi şi de pui care pregătesc coşuri umplute cu bomboane pentru a fi trimise copiilor din toată lumea în dimineaţa de Paşte.

În seara în care urma să fie numit succesorul tatălui său, I.P. fuge de acasă, cu direcţia Hollywood, pentru a-şi urma visul de a deveni baterist. Ajuns acolo,îl întîlneşte pe Fred (JAMES MARSDEN of X-Men, Enchanted), recent dat afară din slujba pe care o avea şi decis să-şi pună viaţa în ordine. Dat afară din casa părinţilor săi cu toată dragostea, Fred îl calcă cu maşina pe I.P., fără să vrea. Prefăcîndu-se rănit, dar şi uimindu-l pe Fred cu capacitatea de a vorbi, I.P. îl manipulează pe acesta să-l ia acasă.

În tot acest timp, pe Insula Paştelui, la comandă trece Carlos, un pui obez care profită de fuga lui I.P. pentru a complota o lovitură. Salvarea vine acum numai de la Fred şi I.P., care trebuie să se întoarcă pe insulă şi să ducă o luptă epopeică pentru a salva nu numai insula, ci chiar sărbătoarea însăşi. (Sursa: Cinemagia)

5. Ben-Hur (1959)

La începutul secolului I, prințul evreu Ben Hur trăiește la Ierusalim. Vechiul său prieten Messala sosește aiEaster_Parade_posterci ca ofițer al legiunilor romane. La început, ambii sunt bucuroși de reîntâlnire, dar treptat diferențele de opinii politice îi separă. Messala, profitând că, la festivitatea de sosire, are loc un incident nedorit, chiar în fața casei în care locuia Ben Hur, își trimite prietenul la galere, iar pe mama și sora acestuia la închisoare. Ben Hur jură să se întoarcă și să se răzbune.

6. Easter Parade – Parada de Paște (1948)

1911, ajunul Paştelui. Don Hewes este zdrobit când partenera lui de dans, Nadine Hale, refuză să mai colaboreze cu el. Pentru a-şi demonstra că Nadine nu are o atât de mare importanță pentru el, Don îşi însuşeste o nouă protejată, Hannah Brown şi jură ca va face din ea un star până la parada de Paşte din anul viitor. (Sursa: Cinemagia)

JCSuperstarFilmCover7. Jesus Christ Superstar (1973)

Acest muzical celebru se opește asupra ultimei săptămâni din viața lui Iisus (Ted Neeley). În rolul Iuda Iscarioteanul, Carl Anderson. Deși a dezamăgit din punctul de vedere al încasărilor, pelicula considerată “operă rock” a obținut o nominalizare la Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră, precum și un premiu și două nominalizări la ceremonia decernării premiilor BAFTA.

8. The Last Temptation of ChristUlima ispită a lui Iisus (1988)

În regia consacratului regizor dramatic Martin Scorsese, filmul, inspirat de romanul lui Nikos Kazantzakis, avându-l în roul principal pe Willem Dafoe, este o experienţă vizuală inegalabilă. O viziune nouă asupra Noului Testament, filmul lui Scorsese este de fapt povestea ultimei perioade din viața lui Isus, din perspectiva personajului uman, nu a celui biblic.

Last_tentationCa și romanul, filmul prezintă viața lui Isus Hristos și lupta sa cu diversele forme ale ispitei, inclusiv teama, îndoiala, depresia, reticență și pofta. Acest lucru duce în carte și în film la descrieri ale lui Hristos în care este ispitit prin implicarea sa imaginară în activități sexuale, o noțiune care a provocat indignare din partea unor creștini. Filmul include un avertisment, explicând că se depărtează de la reprezentarea biblică acceptată a vieții lui Isus și nu se bazează pe Evanghelii. (Wikipedia)

9. The Robe – Tunica (1953)

Tribunul Marcellus este trimis în provincia romana Iudeea, socotită cloaca imperiului, un teritoriu neînțeles, plin de revolte și greu de guvernat. Marcellus și Demetrius, companionul său, sosesc în Ierusalim odată cu intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus, unde este desemnat de guvernatorul Pilat să conducă unitatea de soldați care-l răstigneau pe Iisus pe dealul Golgotei. Așteptând ca Iisus să-și dea duhul după ce l-au răstignit, Marcellus, un petrecăreț de felul său, împreună cu soldații încing un barbut la poalele crucii. Surprinși de furtuna iscată din senin, Marcellus își acoperă fața chiar cu cămașa purtată de Iisus, moment în care Marcellus este cuprins de o remușcare și un sentiment de nebunie teribile. Demetrius înșfacă roba și fuge de la stăpânul său, alăturându-se creștinilor din Iudeea. CoIt's the Easter Beagle, Charlie Brownnvins că asupra sa a fost aruncată o vrajă de cămașa lui Hristos, Marcellus încearcă acum să o găsească și să o distrugă.

10. It’s the Easter Beagle, Charlie Brown (1974)

Gașca lui Snoopy se pregătește de Paște în moduri care de care mai neîndemânatice. Snoopy dorește să-i cumpere o căsuță nouă lui Woodstock, iar Peppermint Patty încearcă să coloreze ouăle de Paște cu Marcie, care se dovedește a fi deloc pricepută în astfel de îndeletniciri.

VEzi şi: http://procinema.ro/stiri/10-filme-pe-care-trebuie-sa-le-vezi-de-paste-de-la-iisus-din-nazaret-la-patimile-lui-hristos.html  11 filme pe care trebuie sa le vezi de Paste: de la Iisus din Nazaret la Patimile lui Hristos

11. The Bible (2013)
Distributie: Diogo Morgado, Keith David

10. Jesus Christ Superstar (1973)
Regie: Norman Jewison
Distributie: Ted Neeley,Carl Anderson, Yvonne Elliman

9. Holiday Inn (1942)
Regie:Mark Sandrich
Distributie: Fred Astaire, Bing Crosby

8. Jesus of Nazareth (1977)
Regie: Franco Zeffirelli
Distributie: Robert Powell, Laurence Olivier, Anne Bancroft

7. Easter Parade (1948)
Regie: Charles walter
Distributie:  Judy Garland, Fred Astaire

6. Ben-Hur (1959)
Regie: William Wyler
Distributie: Charlton Heston, Jack Hawkins

5. The Greatest Story Ever Told (1965)
Regie: George Stevens
Distributie:  Max von Sydow, Michael Anderson Jr., Charlton Heston

4. King of Kings (1961)
Regie:Nicholas Ray
Distributie: Jeffrey Hunter, Siobhan McKenna, Hurd Hatfield

3. Last Temptation of Christ (1988)
Regie: Martin Scorsese
Distributie: Willem Dafoe, Harvey Keitel

2. The Robe (1953)
Regie: Henry Koster
Distributie: Richard Burton, Jean Simmons Picture

1. The Passion of the Christ (2004)
Regie: Mel Gibson
Distributie: Jim Caviezel, Maia Morgenstern

Vezi şi: http://www.unica.ro/articol/top-10-filme-pe-care-sa-le-vezi-de-paste-3692  TOP 10 FILME PE CARE TREBUIE SĂ LE VEZI DE PAŞTE

“Viaţa lui Iisus/The Greatest Story Ever Told” 1965

Făcătorul de minuni/The Miracle Maker” 2000

“Godspell/Evanghelie” (1973)

Culoarea crucii: Învierea/Color of the Cross” (2006)

Religia şi viaţa extraterestră


papa-intalnire-extraterestruMarile religii terestre prezintă oamenii ca fiind singurele fiinţe capabile de spiritualitate şi de mântuire. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit deja peste 700 de exoplanete, dintre care multe sunt similare Pământului şi ar putea adăposti forme de viaţă, poate chiar inteligentă. Prin urmare, ce se va întâmpla cu religia dacă ştiinţa va confirma existenţa altor fiinţe în Univers? Deşi la prima vedere am putea crede că o confirmare a existenţei vieţii pe alte planete ar afecta credibilitatea religiilor, nu este chiar aşa. Religia se poate adapta la evoluţia ştiinţei, aşa cum a făcut şi până acum. Doug Vakoch, director în cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) din California, crede că impactul nu va fi aşa de mare cum ne imaginăm noi. La urma urmei, deşi teoria evoluţiei speciilor este validată de ştiinţă de atâta timp, religia prezintă în continuare propria variantă a creaţiei, găsind mulţi adepţi. Seth Shostak, astronom la Institutul SETI, spune că, oricum, oamenii sunt deja obişnuiţi cu ideea vieţii extraterestre, ipoteza fiind prezentată în presă de foarte multe ori. (Cred că acesta a fost şi este scopul mass-mediei – publicaţii, filme, muzică etc. – de a ne obişnui nu numai cu existenţa vieţii extraterestre dar şi ameninţarea iminentă a unei invazii extraterestre) (Iată, în acest sens, doar un articol edificator: Armata rusă recunoaşte: Trupele spaţiale nu sunt pregătite pentru invazia extratereştrilor) (citeşte şi: Extratereștrii și creştinismul) Principala problemă care apare în relaţia dintre religie şi o potenţială viaţă extraterestră este că oamenii nu vor mai părea speciali, aşa cum sunt prezentaţi în textele sfinte. Oamenii nu ar mai fi unici, creaţi să stăpânească întregul Univers. David Weintraub, autorul cărţii Religions and Extraterrestrial Life”, publicată în anul 2014, crede că unii credincioşi mai radicali, în special creştini, vor respinge din start existenţa vieţii pe alte planete, pentru că acest lucru nu este menţionat în Geneză. armata-rusa-recunoaste-trupele-spatiale-nu-sunt-pregatite-pentru-invazia-extraterestrilor-228465Dar, alte culte creştine, cum sunt Adventiştii de Ziua a Şaptea, ar putea fi mai deschişi la schimbare. Ei interpretează Biblia literal şi cred că oamenii au fost mântuiţi pentru că erau păcătoşi, ei moştenind acest păcat de la Adam şi Eva. Adventiştii ar putea să accepte mai uşor existenţa altor fiinţe superioare, care ar fi fost şi ele create de Dumnezeu, dar, neavând ca strămoşi pe Adam şi Eva, nu au păcătuit, deci nu ar fi avut de ce să fie mântuite asemeni oamenilor. Şi Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.” Ce se va întâmpla cu religia dacă va fi descoperită viaţă extraterestră?

Aproximativ 44% dintre musulmanii americani au declarat în cadrul unui sondaj că ei cred că există extratereştriSeth Shostak, astronom la Institutul SETI, spune că, oricum, oamenii sunt deja obişnuiţi cu ideea vieţii extraterestre, ipoteza fiind prezentată în presă de foarte multe ori. Recent, cercetătorii au dezbătut posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe Marte sau pe un meteorit marţian, numit ALH 84001, care ar conţine microfosile. Prin urmare, recunoaşterea oficială nu ar fi un şoc foarte mare pentru opinia publică, nici pentru reprezentanţii diferitelor culte. Cum ar reacţiona fiecare religie? Delicatul subiect a fost dezbătut de teologi în cadrul Simpozionului 100 Year Starship în anul 2011, dar şi la o conferinţă specială, SETI CON2, organizată în vara anului 2012. Principala problemă care apare în relaţia dintre religie şi o potenţială viaţă extraterestră este că oamenii nu vor mai părea speciali, aşa cum sunt prezentaţi în textele sfinte. Oamenii nu ar mai fi unici, creaţi să stăpânească întregul Univers. David Weintraub, autorul cărţii Religions and Extraterrestrial Life”, publicată în anul 2014, crede că unii credincioşi mai radicali, în special creştini, vor respinge din start existenţa vieţii pe alte planete, pentru că acest lucru nu este menţionat în Geneză. Dar, alte culte creştine, cum sunt Adventiştii de Ziua a Şaptea, ar putea fi mai deschişi la schimbare. Ei interpretează Biblia literal şi cred că oamenii au fost mântuiţi pentru că erau păcătoşi, ei moştenind acest păcat de la Adam şi Eva. Adventiştii ar putea să accepte mai uşor existenţa altor fiinţe superioare, care ar fi fost şi ele create de Dumnezeu, dar, neavând ca strămoşi pe Adam şi Eva, nu au păcătuit, deci nu ar fi avut de ce să fie mântuite asemeni oamenilor. Şi Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.” În timp ce catolicii par mai deschişi la dezbaterea subiectului, pentru evanghelişti descoperirea vieţii extraterestre ar putea avea un impact puternic, foarte negativ. Conform acestui cult, creştinismul este singura religie valabilă, iar oamenii singurele fiinţe care pot fi mântuite. În schimb, hinduismul şi budismul nu ar avea nicio problemă să primească adepţi din rândul fiinţelor extraterestre. Aceste religii admit infinitatea Universului şi posibilitarea existenţei altor forme de viaţă. Şi Coranul are pasaje care pot fi interpretate ca referiri la fiinţe inteligente de pe alte planete. Acestea însă nu cunosc învăţătura lui Mohammed, ci au profeţii lor, scrie David Weintraub. Marea provocare va fi modul în care oamenii se vor purta cu aceste fiinţe, care poate vor avea propria lor religie. Arătând toleranţă faţă de acestea, am putea reuşi să fim mai toleranţi şi faţă de pământenii de altă religie, spune Weintraub. Pe de altă parte, Doug Vakoch crede că religiile se vor adapta la noua descoperire şi vor găsi argumente care vor fi uşor acceptate de adepţi. El dă ca exemplu un teolog baptist, Hal Ostrander, pastor la o biserică din Georgia, care se opune evoluţionismului, dar care ar accepta existenţa fiinţelor de pe alte planete. Pastorul spune că aceştia ar fi tot copii ai lui Dumnezeu, la fel de importanţi ca oamenii. Chiar dacă extratereştrii ar fi mai evoluaţi ca noi, asta nu ar însemna că oamenii, care pot fi comparaţi cu nişte copii mai mici, nu sunt unici în felul lor, iar Dumnezeu poate decide să creeze viaţă pe orice planetă. De ce ar fi viaţa extraterestră o provocare pentru religie? Toate religiile susţin că oamenii sunt fiinţe unice, înzestrate cu spiritualitate, create “după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Descoperirea altor fiinţe inteligente, pe alte planete, ar pune sub semnul întrebării această idee, spune astrofizicianul Jason Lisle, de la Muzeul Creaţiei din Petersburg. Jason susţine principiul antropic, adică Pământul a fost destinat de la bun început să găzduiască fiinţe superioare. În plus, deocamdată nu există nicio dovadă clară a existenţei extratereştrilor, iar acest lucru poate fi considerat o dovadă că religia creştină are dreptate. La rândul său, jurnalistul Lee Strobel, autorul cărţii „The Case for a Creator, spune că principiul antropic nu este singura perspectivă pe care o oferă religia. Dar, conform statisticilor, probabilitatea ca pe alte planete să fie îndeplinite toate condiţiile apariţiei vieţii este foarte mică, spune el. Jurnalistul se referă însă la formele superioare, inteligente de viaţă, care au nevoie de anumite condiţii pentru a se putea dezvolta. Problema apare însă doar dacă ne gândim la viaţa aşa cum o ştim noi pe Terra, adică bazată pe 6 elemente chimice: carbon, hidrogen, nitrogen, oxigen, fosfor şi sulf. Ted Peters, editor la publicaţia Theology and Science, se întreabă dacă nu este posibil să existe forme de viaţă bazate, de exemplu, pe arsenic, care pe Pământ este o substanţă otrăvitoare. Aceasta este o dispută mai veche între teologi, care discută despre posibilitatea ca Iisus să se fi încarnat de mai multe ori. Cei mai mulţi teologi cred însă că Dumnezeu s-a încarnat o singură dată, doar pe Pământ, nu şi pe alte planete. Spre deosebire de alte religii, cum sunt hinduismul şi budismul, în creştinism problema vieţii extraterestre este mult mai delicată. Întreaga religie creştină se bazează pe credinţa în mântuirea care a devenit posibilă prin Iisus, considerat Dumnezeu încarnat. Cu toate acestea, unii reprezentaţi ai Bisericii cred că nu există o contradicţie între creştinism şi ideea vieţii extraterestre. Părintele Jose Funes, astronom iezuit şi directorul Observatorului Astronomic de la Vatican, a declarat pentru ziarul L’Osservatore Romano că aşa cum pe Pământ există multe fiinţe, multe forme de viaţă, aşa ar putea exista şi pe alte planete, pentru că toate acestea au fost create tot de Dumnezeu. Funes invocă libertatea creativă a lui Dumnezeu, care nu poate fi limitată şi care nu contrazice în niciun fel religia. El spune însă că Încarnarea a avut loc o singură dată, iar datorită ei şi aceşti extratereştri, dacă au păcătuit, pot avea şanse la mântuire asemeni oamenilor. Exoteologia Potrivit lui Robert Lawrence Kuhn, care scrie despre relaţia dintre religie şi ştiinţă, în cazul descoperirii vieţii extraterestre, există câteva variante prin care creştinismul s-ar putea salva. 1. Va considera că moartea şi învierea lui Iisus poate mântui toate fiinţele, din toate lumile posibile. 2. Va recunoaşte că Iisus trece prin aceeaşi experienţă şi pe alte planete, pentru a mântui fiinţele de acolo. 3. Va susţine ideea misionarismului galatic, adică oamenii vor coloniza şi răspândi Cuvântul lui Dumnezeu şi pe alte planete. 4. Va recunoaşte posibilitatea ca pe alte planete fiinţele să fie mântuite altfel. 5. Va declara că extratereştrii nu pot beneficia pe mântuire. 6. Va susţine până la capăt că oamenii sunt unici şi nu există pe alte planete fiinţe sensibile. Există şi o a şaptea variantă, crede Thomas O’Meara, teolog la Universitatea Notre Dame. El spune că este posibil ca doar oamenii să aibă nevoie de mântuire. Fiinţele extraterestre pot fi inteligente, superioare, dar fără să păcătuiască, deci nu au nevoie de această salvare divină. Deci, este posibil ca lumea noastră să fie unică, dar nu neapărat într-un sens pozitiv. Voltaire scria cândva: „Micul nostru glob terestru este o casă de nebuni între sute şi mii de milioane de lumi.” Sursa: Space.com, Live Science, Boston Globe, Fox News, io9, Descoperă 

„Evanghelia soției lui Isus” nu ar fi falsă – ca și cum ar putea cineva demonstra că e adevărată


Un controversat fragment de pergament, intitulat de profesoara Karen L. King de la Harvard Divinity School Evanghelia soției lui Isus, a fost confirmat ca vechi și autentic, scrie Harvard Gazette.

1024px-Gospel_of_Jesus'_Wife

Timp de 18 luni, de când papirusul cu cuvintele coptice „Isus le-a spus lor, soția mea” a fost scos la iveală, diverși reprezentanți ai lumii academice și ai Vaticanului l-au denunțat ca fiind un fals. Joi, un set de studii și analize realizate de experți și publicate de Harvard Theological Review au demonstrat că documentul datează din secolele VI-IX d.H., deci ar aparține încă lumii antice.

Manuscrisul pare să redea o discuție între Isus și discipolii săi. În rândul 3 scrie „Maria e vrednică de asta”, în rândul 4: „Isus le-a spus lor, soția mea”, iar în rândul 5: „Ea va putea să-mi fie discipol”. Două rânduri mai jos se mai găsesc cuvintele „Cât despre mine, eu locuiesc cu ea ca să… ”

King nu a susținut niciodată că manuscrisul ar fi o Evanghelie sau că ar atesta faptul că Isus avea o soție, ci doar că arată cum primii creștini puteau crede că Isus era căsătorit. Problema celibatului și virginității lui Isus a fost crucială pentru Biserică, fiind și motivul pentru care preoții sau ierarhii creștini trebuie să fie celibatari și abstinenți.

Ce teste au fost operate pe papirus?

–          Două teste cu carbon au fost făcute pentru a determina vârsta obiectului. Primul a fost inconcludent din cauza probei prea mici de material

–          Al doilea, realizat de Noreen Tuross de la Universitatea Harvard în colaborare cu Woods Hole Oceanographic Institution a datat fragmentul între 659 și 859 d.H.

–          Microspectroscopii făcute la MIT au confirmat că papirusul avea co compoziție chimică omogenă și a examinat urmele de oxidare.

–          O tehnică nimită spectroscopie micro-Rama a fost folosită la Universitatea Columbia pentru a stabili dacă elementul de carbon din cerneală se potrivește cu cele din alte papirusuri din secolelel I-VIII d.H.

–          Malcolm Choat de la Universitatea Macquarie a examinat fragmentul și a oferit o evaluare independentă a caligrafiei.

–          Alte imagini microscopice și multispectrale au furnizat alte informații semnificative despre natura și extinderea distrugerilor suferite de fragment și a ajutat la rezolvarea mai multor probleme legate de o presupusă falsificare.

Nici unul dintre teste nu a scos la iveală dovezi că obiectul ar fi fost falsificat.

Sursa: NatGeo

Evanghelia după soția lui Iisus este numele de cod dat unui mic fragment (de 4-8 cm) de papirus (scris de mână) datând din secolul al IV-lea care conține textul necunoscut anterior al unei povestiri apocrife din Noul Testament. Acest papirus conține cuvintele „Iisus le-a spus lor, soția mea”.[1]

Se presupune că acest papirus ar fi o traducere a unui text anterior original în limba greacă probabil de la sfârșitul secolului al II-lea; având o afinitate cu unele evanghelii apocrife ale acestei perioade (Evanghelia după Toma, Evanghelia după Maria și Evanghelia după Filip).

Nimic nu a fost publicat despre proveniența fragmentului de papirus înainte de 1982, care se întâmplă să fie anul în care autoritățile egiptene au adoptat Legea cu privire la protecția antichităților – care reglementează strict proprietatea, deținerea, comerțul și scoaterea din Egipt a antichităților.[2] Nu se știe când a fost descoperit papirusul; prima mențiune despre acesta datează de la începutul anilor 1980, când profesorul Gerhard Fecht de la Universitatea Liberă din Berlin l-a identificat ca fiind un fragment din secolul 2-4 al Evangheliei după Ioan, în limba coptă și a dat recomandări privind conservarea sa. În prezent, fragmentul este într-o colecție privată fiind achiziționat în anul 1997 de către proprietarul său actual (care dorește să rămână anonim).[3]

Sursa: Wikipedia