”Palatul memoriei” – cum poți să-ți dezvolți memoria


neuroniFanii devotaţi ai „zilei pi” au învăţat pe de rost zeci de mii de zecimale ale numărului. În 1981, un indian pe nume Rajan Mahadevan a recitat, corect, 31.811 zecimale. În 1989, japonezul Hideaki Tomoyori a reuşit să reproducă primele 40.000 de zecimale. Recordul, însă, este deţinut de chinezul Lu Chao care, în 2005, a spus din memorie 67.890 de zecimale.

În ciuda acestor reuşite impresionante, cei mai mulţi dintre ei nu s-au născut cu o memorie extraordinară, spun oamenii de ştiinţă. Ei au învăţat nişte tehnici de asociere a unor înşiruiri numerice cu imagini ale unor locuri sau scene din memorie.

Pentru mulţi dintre aceşti campioni ai memoriei, „reţinerea unor numere foarte mari formate din cifre aleatorii, cum este pi, este ceva ce s-au antrenat să facă pe o perioadă lungă de timp”, spune Eric Legge, un psiholog cognitiv de la Universitatea Alberta, din Edmonton, Canada.

Palatul memoriei

Aplicată încă din Grecia Antică, tehnica palatului memoriei implică vizualizarea spaţială pentru reţinerea unor informaţii, cum ar fi cifre, feţe sau liste de cuvinte.

„Este una dintre cele mai eficiente, dar şi complexe, strategii de memorare a unor seturi mari de informaţii”, spune Legge.

Cei care doresc să încerce trebuie să se imagineze într-un mediu familiar, cum ar fi o casă, şi să pleseze secvenţe din informaţie în anumite locuri, spre exemplu, numărul 717 în colţul din faţa uşii de la intrare.

„Pentru a-ţi aminti cifrele în ordine, trebuie doar să faci o plimbare pe acelaşi drum pe care l-ai făcut atunci când ai stocat informaţia”, explică Legge.

Anders Ericsson, profesor de psihologie la Univeristatea de stat Florida, din Tallahassee l-a studiat pe Lu pentru a afla cum a reuşit să reţină atât de multe zecimale din numărul pi.

Chinezul a folosit tehnica vizualizării pentru a realiza această performanţă. El a corelat numerele de la 0 la 99 cu anumite obiecte precum scaun, rege sau cal. Apoi a făcut o poveste folosind aceste imagini.

„Când te angajezi să memorezi zecimalele pi… ai nevoie de ani  de zile pentru a obţine performanţe record”, atrage atenţia Ericsson.

Lucian din Samosata despre creştini


  Lucian din Samosata (gravură realizată de pictorul englez William Faithorne)
Scriind în jurul anilor 170 AD, scriitorul grec de satiră Lucian a descris şi primii creştini şi ”legiuitorul” lor. Natura ostilă a lui Lucian faţă de creştinism face declaraţia sa autentică şi mai valoroasă:

Creştinii, ştiţi, se închină până azi unui singur om – persoana deosebită care a introdus noul lor ritual şi care a fost răstignit pentru acest lucru… Vedeţi, aceste creaturi rătăcite încep prin convingerea generală că sunt nemuritori pe veci, ceea ce explică dispreţul creştinilor faţă de moarte şi devotamentul lor personal voluntar care este atât de obişnuit la ei; şi apoi le-a fost imprimat de către legiuitorul lor faptul că ei sunt toţi fraţi din momentul în care sunt convertiţi şi îi renegă pe zeii Greciei şi se închină înţeleptului răstignit şi trăiesc după legile Lui. Toate acestea ei le iau prin credinţă şi, drept urmare, ei dispreţuiesc toate bunurile lumeşti, considerându-le doar o proprietate comună.

Iată deci cum erau văzuţi creştinii în secolul al II-lea. Mai dispreţuim noi astăzi în sec. XXI toate bunurile lumeşti, considerându-le doar o proprietate comună?

Lucian din Samosata (în greaca veche: Λουκιανὸς ὁ Σαμοσατεύς, în latină: Lucianus Samosatensis; n.c.  125 d.Hr. – d. după 180 d.Hr.) a fost un prozator grec, de origine asiriană, care s-a afirmat în domeniile retoricii și satirei.

A scris dialoguri satirice, pamflete, disertații, diatribe, cu reminiscențe din filozofia cinicului Antistene, prin care vizează filozofia speculativă, absurditatea credințelor religioase sau a slăbiciunilor omenești.