Marile ruine din Zimbabwe: Secrete nerezolvate ale clădirilor bizare fără ferestre și uși



zimbabwe003Există un loc ocupat de rămășițele a aproximativ cinci sute de structuri uimitoare. Cele mai multe dintre ele sunt de formă conică, dar, de fapt, nu forma lor le face atât de bizare.

Lipsa ușilor și a ferestrelor și a altor deschideri le-a făcut inutile pentru a fi folosite de oameni. Turnurile conice sunt groase de treizeci și trei de picioare și o parte din zidurile eliptice sunt cu trei etaje.

Ruinele se află pe aproximativ 385 de mile pătrate  în Zimbabwe, pe platoul înalt din sudul Africii.

„O cetate pătrată, zidită în interior și exterior, construită din pietre de dimensiuni impresionante și se pare că nu a fost folosit niciun fel de mortar în construcţia ei,” a scris Joao de Barros, unul din primii mari istorici portughezi din secolul al XVI-lea. El a menționat, de asemenea, pe localnicii – oamenii analfabeți din zonă – atunci când face referire la ruinele din Zimbabwe.
Nimeni din aceea zonă nu știe când și cine le-a construit, dar erau convinși că structurile au fost o lucrare a diavolului.

zimbabwe002

Aceste clădiri ciudate au fost construite din piatra, împărțită în blocuri separate și pune împreună printr-o metodă necunoscută, fără a fi utilizat mortar.

În 1868, călătorul german și exploratorul Adam Renders s-a pierdut într-o junglă deasă din Africa de Sud și accidental a dat peste ruinele remarcabile lâmngă lacul Victoria.

În încercarea de a ieși de acolo, el s-a mișcat de-a lungul pereților un timp, având impresia că merge în cerc. La acea vreme, Adam Renders nu știa că a găsit Marile Ruinele Zimbabwe.

Trei ani mai târziu, Karl Mauch (1837 – 1875), un explorator german, aventurier și unul dintre primii oameni albi care a găsit aur în regiune, a decis să cerceteze ruinele, care ar putea apartine unui pământ legendar, Ophir, renumit pentru aurul sau din mine și condus de unul dintre vasalii Reginei din Saba. Orice dovadă convingătoare a acestei ipoteze a lui  Mauch nu a fost găsită niciodată.

Adam Renders, cel care a descoperit situl din intamplare nu a avut nicio teorie in legatura cu acesta. Insa el era curios in legatura cu ruinele deseori si era extrem de entuziasmat in legatura cu cercetarea lor. Pentru asta, el a stat pentru restul vietii si a murit in Zimbabwe.

Cine au fost constructorii acestor structuri? Care a fost scopul acestor constructii enigmatice?

Printre multele teorii existemte, una dintre ele sugereaza ca acesti constructorii au venit din nordul Africii. Bijuterii, perle si bratari din Arabia, opere de arta din India si portelan chinezesc vechi de cel putin o mie de ani au fost descoperite, insa nicio inscriptie care ar putea aduce putina lumina peste misterele ruinelor. Au fost aceste constructii opera unei rase disparute? Aveau ele un rol astronomic? A creat cumva o rasa preistorica precum cea care a construit Stonehenge-ul aceste turnuri conice? Fara usi, fara ferestre sau alte deschideri, aceste structuri nu aveau cum sa fie construite pentru folosinta umana.

Pe citadela, au fost descoperiti niste vulturi, asezati pe piedestaluri de piatra inalte de 1.5 m. ce seamana cu statuile egiptene ale lui Horus cel cu cap de soim, pilotandu-si vehicolul zburator.

sursa: http://www.messagetoeagle.com/articles1/zimbabwestorytrue.php#.VY2OLfmqpBc

Anunțuri

Despre megaliți


 Apartinand epocilor protoistorice (acele vremuri mult prea indepartate pentru ca datarea cu carbon radioactiv sa reflecte cu certitudine cronologia evenimentelor), urmele civilizatiilor megalitice sunt raspandite in toate continentele. Pentru multi arheologi si istorici ai religiilor, ar fi trebuit sa existe un „centru initiatic „ ale carui influente s-au raspandit in toate directiile, cu o pregnanta variabila. Care a fost acest punct nodal al stravechii credinte in comunicarea cu zeii prin colosi de piatra? Fara indoiala, ne spune majoritatea cercetatorilor, Atlantida este initiatoarea acestei forme de cult.

Dovezi materiale

 Primele constructii masive din piatra au fost descoperite in zona arhipelagului Bahamas, in 1968. Explorarile submarine au scos la iveala ziduri, constructii piramidale si o coloana sculptata cu rafinament. Ulterior, in nordul Cubei si in regiunea de coasta a Floridei au mai fost descoperite ruine asemanatoare, materialul predominant de constructie fiind un tip de marmura necunoscuta in nici o alta regiune a lumii.

 Oare sunt suficiente dovezi materiale ale existentei unei stravechi civilizatii (traitoare inainte de secolul X i.Ch.)? Este sau nu o coincidenta faptul ca locul aproximativ indicat de Platon (dar si nu de Diodor din Sicilia) este si cel al acestor vestigii arhitectonice? La ce serveau imensele si bizarele forme durate in piatra, care insoteau ramasitele unor edificii? Desi ansamblul lor a fost distrus de agresivitatea apelor, se poate sesiza tendinta de a instaura un cult, a carui exteriorizare ar fi putut fi asemanatoare cu complexele megalitice raspandite in Europa, din Irlanda si pana-n Malta.

 Dar astfel de manifestari arhitectonico-spirituale au fost descoperite si in intreg bazinul mediteraneean. Anul trecut, in zona desertica din nordul Africii au fost scoase la lumina (cu ajutorul unor detectoare speciale plasate pe sateliti) uimitoare urme ale unor constructii cvasi-megalitice, datand din mileniul VI i.Ch., deci cu mult inaintea inchegarii Egiptului dinastic si a construirii piramidelor. Imediat s-a lansat ideea ca ridicarea unor monumente incredibile, precum Marea piramida a lui Keops, ar fi avut la baza transmiterea multimilenara a unor secrete de vehiculare a colosilor de piatra. Pe de alta parte, se stie ca exista megaliti si in zona asiatica: in Sri Lanka, Tibet si Coreea. Extrem de semnificativ este faptul ca forme similare de adorare a zeilor sunt prezente in Indonezia si Malaezia…

In loc de concluzii

 A inalta blocuri de piatra de 200-300 de tone, a urca pe ele lespezi de 50-100 de tone este un efort care cere, neindoielnic, o puternica motivatie. Complexele megalitice sunt alcatuite fie din menhire (piatra uriasa implantata in sol), fie din cromlehuri (ansamblu circular sau semicircular de menhire), fie din dolmene (forme aducand aminte de o incinta cu un plafon din dale de piatra). Nu cumva caracterul rudimentar dar grandios al acestor edificii ar fi putut fi comun mai multor civilizatii, fara ca acestea sa comunice? Rostul lor pare sa fi fost dublu: cultul unor zei primordiali, sapientiali, si observarea cerului. Ipotezele ne conduc spre un generalizat cult al mortilor, dezvoltat independent de spiritualitatea Atlantidei.

PAUL IOAN

Sursa; http://www.revistamagazin.ro/content/view/11744/8/

Megalitul este un monument[1]religios sau funerar, din piatră brută, de mari dimensiuni[2].

Un megalit[3] este un monument constituit dintr-una sau mai multe pietre de mari dimensiuni, așezate încercuri, aliniate, ridicate de către oameni, în general în cursul preistoriei, fără ajutorul mortarului și nici alcimentului pentru a-i fixa structura. Numele provine din termenii grecești megas (μέγας) „mare” și lithos(λίθος) „piatră”.

Dacă termenul de megalit poate fi folosit pentru descrierea unor monumente ridicate peste tot pe planeta noastră, în diferite epoci, atenția cercetătorilor se concentrează, de obicei, asupra monumentelor celor mai vechi (neolitic, calcolitic, epoca bronzului, epoca fierului).

La începutul secolului al XX-lea, a existat în arheologie o teorie care lega totalitatea acestor monumente de o civilizație unică, însă metodele moderne de datare au respins această teorie.

Sursa; https://ro.wikipedia.org/wiki/Megalit