Ton la conservă

Vezi şi Vitamină deficitară la bolnavii de COVID-19

85 gr de ton la conserva contin aproximativ 40 UI de vitamina D. Pe langa vitamina D, tonul la conserva este o sursa buna de acizi grasi omega-3, magneziu, potasiu, zinc si seleniu.

Un studiu recent arată că 82% dintre pacienţii cu COVID-19 au lipsa vitaminei D, această carență fiind mai frecvent observată la bărbaţi decât la femei.

Vitamina D este produsa in organism atunci cand razele ultraviolete ale soarelui ating pielea. De aceea, mai este supranumita si “vitamina soarelui”. Pentru majoritatea adultilor, doza zilnica recomandata este de 600 de unitati internationale (UI), echivalentul a 15 micrograme (mcg). In schimb, persoanele cu varsta peste 80 de ani trebuie sa consume 800 UI (20 mcg).

Specialistii de la Women’s Health ne ofera cateva informatii imbucuratoare: „In general, tonul din conserva este o alternativa sigura la pestele proaspat”, spune Keri Gans, medic nutritionist si autoarea cartii The Small Change Diet. Chiar daca sta mult pe rafturi, procesul de preparare si ambalajul etans il pastreaza sigur pentru consum, confirma specialistul.

Sper să nu pățesc ca Barbu cu usturoiul, cat i-a făcut reclamă într-un an că e foarte benefic, atât s-a și scumpit. Oricum acolo era altă audienţă. Iar vitamina D o luăm mai mult de la Soare decât de la ton!

Vin din fructe de soc

Vinul din fructe de soc se obține din fructe coapte, zdrobite, cu adausul unei cantități egale de vin; se fierbe lent 30 de minute, se îndulcește și se beau câte 2-3 păhărele pe zi, având efecte diuretice și depurative pentru curățirea sângelui, infecții digestive, bronșite și traheite.

Recoltarea fructelor de soc

Fructele se recoltează dimineața, în zilele de toamnă (lunile septembrie-octombrie), când sunt la maturitate deplină, având culoarea neagră. Se usucă la soare sau în încăperi încălzite şi bine ventilate, iar în toamnele reci se usucă artificial, la 50-600C.

Se face prin taierea ciorchinilor cu boabe de pe ramuri. La trei-patru ore de la culegere, aceste boabe se vor prepara sau vor fi puse la frigider, unde se pot pastra 24-48 de ore. Daca nu se folosesc in stare proaspata, pentru preparate cum ar fi siropul, tinctura sau sucul, fructele de soc pot fi uscate, dar numai pe cale artificiala. Boabele se desprind de pe ciorchine si se pun in strat foarte subtire pe o soba sau pe un calorifer, care asigura o temperatura in jur de 40 de grade Celsius. Se lasa boabele sa se deshidrateze pana cand seamana cu stafidele. Atunci se depoziteaza in pungi de hartie, in locuri uscate si intunecoase.

Proprietăţi

Preparatele din fructe, imature sau mature, sunt capabile să neutralizeze cei mai periculoşi microbi şi să mărească extraordinar capacitatea de apărare a organismului şi de stimulare a sistemului imunitar.
Fructele imature sunt printre cele mai puternice dezinfectante cunoscute în fitoterapie, mobilizând toxinele din corp şi favorizând eliminarea lor prin transpiraţie, urină şi fecale.
Extractele din fructe de soc sunt un concurent redutabil al vaccinurilor antigripale şi al medicamentelor antivirale de ultimă generaţie. Pot ajuta la ameliorarea majorităţii bolilor degenerative, la prevenirea bolilor canceroase şi în combaterea tumorilor benigne. De asemenea, este un bun remediu în curele de slăbire, de dezintoxicare rapidă, precum şi în prelungirea tinereţii biologice. În tratamentele externe, prezintă proprietăţi antiseptice, cicatrizante şi antiinflamatoare, cu efecte directe în unele boli de piele şi psoriazis.

Tinctura din fructe de soc

Se prepară prin amestecarea sucului proaspăt de fructe (nematurizate sau maturizate) cu alcool 900, în raport 1:1, după care se agită bine pentru omogenizare. Se păstrează în sticle mici, bine închise, la loc rece şi întunecos. Se administrează câte 2-4 linguri pe zi, într-o cură de lungă durată, pentru prevenirea şi combaterea unui mare număr de afecţiuni cronice şi degenerative.
– În tumori maligne şi benigne, chisturi ovariene, ovare fibrochistice, fibrom uterin şi mastoze se foloseşte tinctura cu efecte profilactice şi adjuvante, într-o cură de 2-3 luni, administrând câte 2-3 linguri pe zi, diluate în puţină apă, dimineaţa şi seara, pe stomacul gol. Prezintă acţiuni surprinzătoare prin stimularea sistemului imunitar şi eliminarea toxinelor, mai ales când pacientul se confruntă şi cu o constipaţie cronică.
– În curele de slăbire, la persoanele evident supraponderale, tinctura de soc se aplică în doze progresive de 1-7 linguriţe pe zi, luate la ora 18, pe o durată de 3 luni, având efecte în evacuarea materiilor reziduale din colon, extragerea excesului de apă din ţesuturi şi dezintoxicarea amplă a organismului, asigurând o slăbire cu circa 15 kg în 90 de zile. Se reglează spontan apetitul alimentar şi activitatea psihoemoţională, pielea capătă un aspect luminos, iar organismul câştigă o nouă tinereţe.
– Sensibilităţile la epidemiile de gripă, guturai, febră, dureri musculare şi stări de slăbiciune generală pot fi tratate eficient, cu tinctură din fructe (2-4 linguri pe zi timp de 1-2 săptămâni).
– În reumatismul degenerativ şi gută se foloseşte tinctura din fructe imature, luând câte o linguriţă diluată în 50 ml apă, de 3 ori pe zi, înainte de mese, într-o cură de 2-6 luni, începând din luna august.
– În constipaţie (cronică sau acută) şi colită de fermentaţie se iau 1-3 linguri de tinctură, diluate într-un păhărel cu apă, dimineaţa, pe nemâncate, într-o cură de 4 săptămâni şi o pauză de 5-7 zile, după care se reia tratamentul la nevoie.
– Tinctura din fructe de soc are efecte în tulburări psihice, cu ameliorarea stărilor de dezechilibru interior, nevralgii acute, alergii şi tulburări hormonale apărute în urma tratamentelor cu anticoncepţionale, corticoizi şi alte abuzuri medicamentoase precum şi în intoxicaţii grave sau otrăviri.
– Pentru unele boli de piele, tinctura din fructe, administrată în doze progresive de 1-7 linguriţe, diluate în ˝ pahar cu apă, de 3-4 ori pe zi, are efecte după o cură de 4 săptămâni în afecţiuni rezistente la tratamente clasice, psoriazis, herpes, sclerodermie, acnee, dermatoze alergice.

Alte preparate din fructe de soc

Suc proaspăt din fructe

Boabele bine coapte, negre la culoare şi gust dulce, se zdrobesc cu un mixer sau manual, cu ajutorul unei linguri de lemn, după care se strecoară printr-un tifon dublu în sticle curate, care se depozitează la rece. Se administrează zilnic 3-5 linguri (la adulţi) şi 3 linguriţe (la copii), pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de mese, pentru tratarea constipaţiei, a colitelor de putrefacţie, dezintoxicarea şi întărirea capacităţii de apărare a organismului.

Siropul din fructe are rol vitaminizant

Se obţine din suc proaspăt (două pahare), la care se adaugă o cantitate egală de zahăr şi coaja rasă de la două lămâi; se fierbe până dă în clocot şi se toarnă în sticle care se închid ermetic. Se consumă câte 4-5 linguriţe pe zi, înainte sau după mese, având efecte uşor laxative, tonice, vitaminizante, remineralizante şi contra vărsăturilor pe fond nervos.

Decoctul din fructe, bun pentru răguşeală

Se prepară din 1-2 linguriţe boabe, proaspete sau uscate, fierte în 200 ml apă, se îndulceşte cu miere de albine şi se foloseşte în constipaţiile de natură nervoasă, afecţiuni ale căilor urinare, gargară în răguşeală şi unguent împotriva hemoroizilor.

Fructele în alimentaţie

Se prepară sub formă de peltea, geleuri, dulceaţă, gemuri, oţet, vin, compoturi, lichior, ţuică care, pe lângă rol alimentar, au şi efecte terapeutice în constipaţie, pneumonie, pleurezie, bronşite, tuse, laringită, amigdalită, guturai, dureri de măsele, urechi şi cap. Din sucul fructelor se poate obţine un excelent colorant alimentar. Supradozarea preparatelor din soc, în doze de peste 200 de grame fructe sau 200 de grame de tinctură, poate crea simptome de intoxicare, provocând vome, iritarea gâtului, arsuri de stomac, dificultăţi de respiraţie, convulsii, mai ales la sugari şi copii mici, femei gravide, mame care alăptează şi persoane cu colon sensibil, declanşând şi pierderi mari de potasiu din urină.

Atentie la toxicitatea socului

Fructele de soc sunt foarte puternice ca remediu, fiind mai degraba medicament decat aliment. Si ca orice medicament ingerat in doze prea mari, poate da reactii adverse cat se poate de neplacute: voma, arsuri la stomac, inflamarea gatului, dificultati in respiratie.
Dozele periculoase sunt de 200 de grame de fruct sau de suc si de 300 de grame de tinctura pe zi.

http://ziarullumina.ro/socul-cel-mai-puternic-detoxifiant-59265.html

http://www.formula-as.ro/2004/636/medicina-naturista-25/socul-si-fructele-lui-5412

6 Alimente pe care ar trebui să le mănânci ca să trăiești mai mult

Introducere:  Importanţa dietei pentru longevitate

Cercetările științifice sugerează că alimentația poate fi unul dintre cei mai importanți factori pentru a trăi o viaţă lungă și sănătoasă. Împreună cu exercițiile fizice, dieta ta poate fi extrem de eficientă în prevenirea bolilor cronice şi promovarea sănătății şi longevității. Dacă mâncați în fiecare zi o parte semnificativă din aceste 6 alimente bogate în nutrienţi acest lucru vă poate ajuta să întăriţi prin mijloace naturale sistemul imunitar şi ar putea adăuga ani la viaţă prin intensificarea sănătăţii.

Citiţi şi Despre vitamine – bani aruncați în vânt!!

1   Verdeţuri

Funzele verzi sunt pline de nutrienţi, dar sunt super reduse în calorii. Având doar aproximativ 100 de calorii per kilogram, frunza verde este un aliment excelent pentru pierderea în greutate deoarece poate fi consumată în cantităţi practic nelimitate. Verdeţurile oferă protecţie pentru vasele de sânge, susţin o vedere mai bună şi sunt asociate cu reducerea riscului pentru diabetul zaharat. Mai multe din aceste legume, printre care anghinarea, bok choy (varza chineazească), varza şi conopida, aparţin familiei crucifere – un anumit tip de vegetale cunoscute pentru susţinerea luptei împotriva cancerului.

2 Boabe

Boabele sunt întruchiparea lucrurilor bune care vin în ambalaje mici. Consumul de fasole şi a altor leguminoase ajută să te simți sătul. Deoarece au un efect stabilizator asupra zahărului din sânge, ele ajută şi la prevenirea poftelor alimentare. Fibrele solubile din fasole scad nivelul colesterolului. Consumul de fasole, mazăre sau linte de două ori pe săptămână reduce riscul de cancer de colon cu 50 la sută şi oferă protecție importantă împotriva cancerului oral, de laringe, faringe, stomac şi rinichi. Pentru a evita flatulenţa se recomandă inițial un consum lent de fasole pentru creșterea toleranței în câteva zile.

3 Cepe

Ceapa împreună cu prazul, usturoiul, arpagicul, şalota (haşmă) şi ceapa verde sunt benefice pentru sistemele cardiovasculare şi imunitare, în plus acestea au efect anti-cancer si anti-diabet. Ceapa, la fel ca legumele crucifere, trebuie să fie tocată, zdrobită sau mestecată bine pentru a obţine cele mai multe dintre beneficiile sale. Atunci când tăiaţi ceapa şi ochii încep să lăcrimeze asta înseamnă că ceapa a  produs compușii săi anti-cancer. Studiile epidemiologice au determinat că un consum crescut al acestor tipuri de legume este asociat cu un risc mai mic de  cancer gastric şi de prostată. Ceapa, în special ceapa roşie, conţine, de asemenea, quercetină- un flavonol care suprimă creşterea şi proliferarea tumorilor şi induce moartea celulelor cancerului de colon.

4 Ciuperci

Ciupercile reprezintă un super-aliment. Este unul dintre alimentele care ajută cel mai mult la îmbunătăţirea sănătăţii de pe planetă. Ciupercile sunt unice deoarece acestea conţin compuşi care blochează producţia de estrogen, ceea ce le face benefice pentru prevenirea cancerului de sân. Ciupercile albe, cremini, Portobello (Agaricus bisporus), ciupercile stridii (Pleurotus), shiitake, maitake (Grifola frondosa) şi reishi (Ganoderma lucidum) – toate au proprietăţi anti-cancer. Multe ciuperci au numeroase calităţi bune: unele sunt anti-inflamatorii, stimulează sistemul imunitar, previn deteriorarea ADN-ului, încetinesc înmulţirea/creşterea celulelor canceroase, provocă moartea programată a celulelor de cancer şi inhibă angiogeneza. Se recomandă a se mânca numai ciuperci fierte! Ciupercile crude conţin o substanţă potenţial carcinogenă, numită agaritină, gătită aceasta se reduce semnificativ.

5 Fructe de pădure

Fructele de padure colorate sunt printre cele mai bune alimente pe care le puteți mânca. Afinele, căpșunile, murele și zmeura – toate au conţinut scăzut de zahăr, dar sunt bogate în substanţe nutritive. Consumul de fructe de pădure a fost legat de reducerea: riscului de boli de inimă, a diabetului, cancerului şi a declinului cognitiv. Pot  îmbunătăți coordonarea motorie și a memoriei, reducând în același timp inflamația, prevenind deteriorarea ADN-ului, provoacă inhibarea creșterii celulelor tumorale şi reducerea inflamaţiei.

6 Seminţe şi nuci

Seminţele sunt pline de grăsimi sănătoase, minerale si antioxidanţi, în acelaţi timp sunt  abundente în fibre şi urme de minerale. Acestea conţin, de asemenea, mai multe proteine decât nucile. Fiecare tip de sămânţă este unic din punct de vedere nutritiv: unele sunt extrem de bogate în grăsimi omega-3; altele conţin extrem de mulţi lignani anti-cancer, altele au cantităţi abundente de fier, calciu, zinc şi de vitamina E. Nucile sunt cunoscute ca având beneficii cardiovasculare. Ajută la prevenirea diabetului şi la menţinerea greutății. Grăsimile sănătoase din seminţe, alune şi nuci, de asemenea, ajută la absorbţia nutrienţilor dacă sunt consumate cu legume.

Surse:

* Abdel-Aal el SM, Akhtar H, Zaheer K, Ali R. Dietary sources of lutein and zeaxanthin carotenoids and their role in eye health. Nutrients 2013, 5:1169-1185.

* Carter P, Gray LJ, Troughton J, et al. Fruit and vegetable intake and incidence of type 2 diabetes mellitus: systematic review and meta-analysis. BMJ 2010, 341:c4229.

*Donovan EL, McCord JM, Reuland DJ, et al. Phytochemical activation of Nrf2 protects human coronary artery endothelial cells against an oxidative challenge. Oxid Med Cell Longev 2012, 2012:132931.

*Higdon J, Delage B, Williams D, Dashwood R. Cruciferous vegetables and human cancer risk: epidemiologic evidence and mechanistic basis. Pharmacol Res 2007, 55:224-236.

*Zakkar M, Van der Heiden K, Luong le A, et al. Activation of Nrf2 in endothelial cells protects arteries from exhibiting a proinflammatory state. Arterioscler Thromb Vasc Biol 2009, 29:1851-1857

* https://www.verywell.com/foods-you-should-eat-to-live-longer-2223533 6 Foods You Should Eat to Live Longer

Note:

Shiitake – o ciupercă comestibilă care crește pe lemnele căzute, este cultivată în Japonia și China.

Angiogeneza– este procesul prin care corpul construiește vase de sânge.