Dispariția civilizației chineze avansate (Cultura Liangzhu) a fost în sfârșit rezolvată


Cultura Liangzhu(chineză: 良渚文化; pinyinliángzhǔ wénhuà) este o veche civilizație a neoliticului târziu de pe coasta de sud-est a Chinei de-a lungul fluviului Yangtze și de pe malul lacului Tai.[1][2]. Societatea acestei culturi a fost foarte stratificată. Știm acest lucru din diversitatea artefactelor de jad, mătase, fildeș sau lemn lăcuit care au fost găsite exclusiv în mormintele oamenilor de vază. În timp ce obiectele ceramice au fost găsite cu preponderență în mormintele simple ale persoanelor mai sărace. Această împărțire în clase sociale indică faptul că în perioada culturii Liangzhu exista o formă de stat timpuriu. Iar apartenența la păturile sociale ale acestuia era oglindită în ritualurile de funerare. Liangzhu era centrul pan-regional al unei structuri statale iar elitele de aici coordonau și conduceau și centrele de putere din vecinătate.[3] Cultura Liangzhu a jucat un rol deosebit în istoria Chinei, iar sfera ei de influență a atins conform dovezilor pe care le avem la această dată în partea nordică până la la nord de Shanxi îar în partea sudică până la Guangdong.[4] Se presupune că este prima cultură statală din partea de est a Asiei.[5][6] Shi Xingeng a descoperit în 1936 primele vestigii ale acestei cculturi în districtul Yuhang, din provincia Zhejiang.[7]

Pe 6 iulie 2019 Cultura Liangzhu a fost trecută pe lista patrimoniului mondial UNESCO.[8][9]

Oamenii de știință au determinat ce a cauzat prăbușirea civilizației Liangzhu în urmă cu aproximativ 4.300 de ani.

Una dintre minunile de mult pierdute ale epocii neolitice, cultura Liangzhu a apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 5.300 de ani în estul Chinei, înainte de a deveni o minune a timpului său – un popor expert în construirea de soluții de inginerie hidraulică sofisticate care să permită construcția de canale, ţevi și rezervoare care dădeau apă atât oamenilor cât și culturilor agricole pe tot parcursul anului.

Orașul Liangzhu, în special, a reprezentat punctul culminant al realizărilor civilizației lor, dar cu aproximativ 4.300 de ani în urmă, civilizația Liangzhu s-a prăbușit și orașul a fost abandonat.

Exact ce s-a întâmplat pentru a provoca acest lucru a rămas un subiect de dezbatere în rândul arheologilor de ani de zile, un fel de eveniment de inundații fiind în general considerat cea mai probabilă posibilitate.

Acum, un nou studiu a confirmat practic această ipoteză – indicând că oamenii Liangzhu s-au confruntat cu o perioadă de ploi intense și inundații atât de extreme încât le-a făcut imposibil să rămână acolo.

Studiind mineralele și zăcămintele de pe locul orașului, geologul Christoph Spotl de la Universitatea Innsbruck din Austria și colegii săi au găsit dovezi ale precipitațiilor extrem de mari care au durat ani de zile.

„Ploile musonice masive au dus probabil la inundații atât de severe ale râului Yangtze și ale ramurilor sale, încât nici măcar barajele și canalele sofisticate nu au mai putut rezista acestor mase de apă, distrugând orașul Liangzhu și forțând oamenii să fugă”, a spus el.

Devastarea rezultată a dus în cele din urmă la prăbușirea întregii lor civilizații.

https://www.sciencealert.com/mysterious-vanishing-of-advanced-chinese-civilization-4-000-years-ago-finally-solved

Crăciun 2021


Anul acesta, pe data de 25 decembrie (sâmbătă) este Crăciunul. Iar ghinionul continuă pentru bugetari şi de Anul Nou. Deoarece Crăciunul pică sâmbăta, la fel şi Revelionul, iar bugetarii se întorc la treabă pe 3 ianuarie 2022.

În fiecare an, creștinii sărbătoresc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Crăciunul este numit şi sărbătoarea familiei, fiind ocazia când toţi se reunesc – părinţi, copii, nepoţi -, îşi fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.
Câte zile libere vor avea românii de Crăciun şi Revelion?
Anul acesta, Crăciunul pică într-o zi de sâmbătă, dar nu e totul, şi anul următor bugetarii sun urmăriţi de ginion, deoarece va cădea într-o duminică, deci tot în weekend.  Mai precis, în 2021 sunt 7 sărbători legale în timpul săptămânii și 8 în weekend. Inclusiv Crăciunul şi Anul Nou.

Criza containerelor: S-au triplat costurile pentru transportul de bunuri din China în Europa în doar opt săptămâni- Transportul unui container de circa 12 metri lungime din Asia până în nordul Europei a crescut de la circa 2.000 de dolari în noiembrie 2020 la peste 9.000 de dolari în ianuarie 2021, conform transportatorilor şi importatorilor citaţi de publicaţia americană.

Criza containerelor: S-au triplat costurile pentru transportul de bunuri din China în Europa în doar opt săptămâni

În unele magazine din Marea Britanie, de exemplu, stocurile de jucării s-au epuizat și nu se știe dacă vor putea fi refăcute. De vină este criza din lanțul mondial de aprovizionare, care a blocat porturile din mai multe țări.

Criza containerelor, așa cum e numită de unii, s-ar putea întinde pe termen lung și ar putea duce în primăvara anului viitor la o explozie a prețurilor mărfurilor din import.

Din cauza pandemiei, fabricile au fost închise temporar și multe containere au rămas în porturi. Asia și-a revenit prima din criză și aproape toate containerele s-au dus către Europa și America de Nord, care însă nu și-au revenit la fel de repede. Prin urmare, au început să se adune în porturi, iar la tot acest peisaj se adaugă și lipsa șoferilor din Europa. „A fost luată decizia ca (marile companii, n.red.) să lucreze non-stop. Este un mare pas înainte în rezolvarea crizei transporturilor prin lanțurile de aprovizionare”, a anunțat la un moment dat Joe Biden, președintele Statelor Unite. „Ne bazăm pe lanțuri de aprovizionare puse la punct acum câteva generații. Sunt măsuri pe termen scurt pe care le putem lua, printre care extinderea programului de lucru din porturile noastre cele mai mari”, explica și Pete Buttigieg, secretarul american al Transporturilor.

Magazin din Londra: Ne-am făcut stocuri începând din martie Și pentru că nu mai e prea mult până la sărbătorile de iarnă, toată lumea se întreabă ce se va întâmpla de Crăciun. Așa că specialiștii îi sfătuiesc pe oameni ca, în acest an, să cumpăre cadourile cât mai devreme.

Întrebat despre Crăciun, dacă vor fi probleme și este cazul să facem cumpărăturile de pe acum, comandantul Tiberiu Miclea a spus: „Dacă n-ați făcut-o, vă sfătuiesc să vă scoateți cardul de credit, fugiți la bancomat și la shopping, pentru că de Crăciun s-ar putea să vă întoarceți cu mâna goală”.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/criza-containerelor-comandant-roman-de-nava-luati-va-cardul-fugiti-la-shopping-de-craciun-s-ar-putea-sa-va-intoarceti-cu-mana-goala-20433613

”Palatul memoriei” – cum poți să-ți dezvolți memoria


neuroniFanii devotaţi ai „zilei pi” au învăţat pe de rost zeci de mii de zecimale ale numărului. În 1981, un indian pe nume Rajan Mahadevan a recitat, corect, 31.811 zecimale. În 1989, japonezul Hideaki Tomoyori a reuşit să reproducă primele 40.000 de zecimale. Recordul, însă, este deţinut de chinezul Lu Chao care, în 2005, a spus din memorie 67.890 de zecimale.

În ciuda acestor reuşite impresionante, cei mai mulţi dintre ei nu s-au născut cu o memorie extraordinară, spun oamenii de ştiinţă. Ei au învăţat nişte tehnici de asociere a unor înşiruiri numerice cu imagini ale unor locuri sau scene din memorie.

Pentru mulţi dintre aceşti campioni ai memoriei, „reţinerea unor numere foarte mari formate din cifre aleatorii, cum este pi, este ceva ce s-au antrenat să facă pe o perioadă lungă de timp”, spune Eric Legge, un psiholog cognitiv de la Universitatea Alberta, din Edmonton, Canada.

Palatul memoriei

Aplicată încă din Grecia Antică, tehnica palatului memoriei implică vizualizarea spaţială pentru reţinerea unor informaţii, cum ar fi cifre, feţe sau liste de cuvinte.

„Este una dintre cele mai eficiente, dar şi complexe, strategii de memorare a unor seturi mari de informaţii”, spune Legge.

Cei care doresc să încerce trebuie să se imagineze într-un mediu familiar, cum ar fi o casă, şi să pleseze secvenţe din informaţie în anumite locuri, spre exemplu, numărul 717 în colţul din faţa uşii de la intrare.

„Pentru a-ţi aminti cifrele în ordine, trebuie doar să faci o plimbare pe acelaşi drum pe care l-ai făcut atunci când ai stocat informaţia”, explică Legge.

Anders Ericsson, profesor de psihologie la Univeristatea de stat Florida, din Tallahassee l-a studiat pe Lu pentru a afla cum a reuşit să reţină atât de multe zecimale din numărul pi.

Chinezul a folosit tehnica vizualizării pentru a realiza această performanţă. El a corelat numerele de la 0 la 99 cu anumite obiecte precum scaun, rege sau cal. Apoi a făcut o poveste folosind aceste imagini.

„Când te angajezi să memorezi zecimalele pi… ai nevoie de ani  de zile pentru a obţine performanţe record”, atrage atenţia Ericsson.

A fost descoperită cea mai rapidă stea din galaxia noastră


cometaAstronomii de la Queen’s University din Belfast au descoperit o stea rătăcitoare care circulă în spaţiu cu 1.200 de kilometri pe secundă, cea mai mare viteză înregistrată vreodată a unui astfel de corp ceresc din galaxia noastră

Steaua, botezată US708, este liberă de gravitaţie, ceea ce înseamnă că va părăsi în cele din urmă Calea Lactee, scrie descopera.ro.

Astronomii cred că US708 a făcut parte cândva dintr-un sistem solar format din două stele, care includea de asemenea o stea pitică albă gigantică.

Pitica albă s-a transformat într-o „supernovă termonucleară” şi a explodat, lovind steaua US708 şi trimiţând-o „la plimbare” prin spaţiu.

Descoperirea stelei US708 face lumină în ceea ce priveşte misterioasele sisteme solare formate din două stele, care provoacă în final explozii termonucleare. Supernovele termonucleare sunt folosite de multă vreme pentru calcularea distanţelor faţă de galaxiile îndepărtate, o măsurătoare ce-i ajută pe cercetători să determine cum se schimbă şi se extinde Universul.

Studiul a fost realizat de oameni de ştiinţă din mai multe ţări, între care Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Olanda şi China.

Sursa: Unimedia

Umbra războiului nuclear, mai prezentă ca niciodată


Angela+Merkel+Vladimir+Putin+Year+Focus+2007+YU3Kk7utavVlIn ultimii 25 de ani, posibilitatea unui război nuclear a fost utopica. Nici in anii Razboiului Rece, atat URSS cat si SUA, desi au fost aproape sa apese pe butonul rosu, niciuna dintre aceste mari forte nu a avut curajul sa o faca.

(Citeşte şi:  )

Poate cea mai alarmanta predictie facuta de Stratfor in ultima perioada este cea legata de colapsul Rusiei, intrarea acesteia in criza economica si startul unei dispute nucleare intre marile puteri armate ale lumii. Strafor nu crede ca Federatia Rusa, in actuala ei forma, va reusi sa supravietuiasca urmatoarea decada dupa ce i-au fost aplicatie sanctiuni economice, preturile petrolului s-au prabusit iar rubla s-a devalorizat.

In ultimii 25 de ani, posibilitatea unui razboi nuclear a fost utopica. Nici in anii Razboiului Rece, atat URSS cat si SUA, desi au fost aproape sa apese pe butonul rosu, niciuna dintre aceste mari forte nu a avut curajul sa o faca.

In aprilie 2009, Barack Obama, intr-un discurs rostit la Praga, promitea sa repuna pe masa Tratatul de Non-Proliferare, in contextul ambitiilor nucleare ale Iranului. Cateva luni mai tarziu, Barack Obama primea premiul Nobel pentru pace.

In 2010, Obama revenea in Praga si semna un acord militar cu Rusia, noul START, care reducea numarul focoaselor nucleare strategice, de fiecare parte, la 1.550. Cosemnatarul era, la acea vreme, Dmitri Medvedev. O luna mai tarziu de la semnarea actului avea loc o conferinta de revizuire a Tratatului de Non-Proliferare, acolo unde s-a convenit un plan de 64 de puncte destinat sa consolideze trei idei de baza:

  1. toate tarile pot sa imparta intre ele beneficiile non-militare ale tehnologiei nucleare
  2. statele non-nucleare si care folosesc tehnologia nucleara nu au voie sa devina state nucleare in domeniul militar
  3. statele nucleare promit sa continue dezarmarea nucleara

In mai 2015, tarile semnatare ale Tratatului de Non-Proliferare se vor intalni, din nou, pentru a vedea in ce stadiu a fost pus in aplicare acest acord. Intre timp, s-au intamplat multe alte lucruri. SUA si Rusia si-au racit relatiile si nici vorba de cooperare, astazi, in domeniul securitatii nucleare. Vladimir Putin nu conteneste sa profite de fiecare ocazie ca sa isi laude potentialul nuclear al tarii sale in domeniul militar.

“Nu stiu daca in peninsula Crimeea avem arme nucleare. Nu stiu de niciun astfel de plan, dar, in principiu, daca vrem, putem sa aducem!” Mikhail Ulyanov, seful departamentului ministerial de control a armelor

Nimeni nu stie cu exactitate cate focoase nucleare are Iranul, de exemplu, insa, ceea ce se stie este ca, la fel ca si Libia, aceasta tara a inceput activitati nucleare in secret incalcand prevederile Tratatului de Non-Proliferare. Se presupune ca si Siria a intrat in acest “club select”.

nuclear1

De la aspiratii nucleare la arsenal nuclear este cale lunga. Insa merita de evidentiat fiecare stat ce poate sa faca.

  • Rusia – focoase nucleare estimate: 8,000
    Rusia planuieste sa construiasca noi rachete balistice intercontinentale pentru a le inlocui pe cele vechi, bazate pentru sistemul la sol. Unul dintre aceste tipuri de rachete se numeste Sarmat si poate duce de unul singur cate 15 focoase nucleare. Analistii militari afirma ca, in cazul unui razboi nuclear, aceasta ar fi principala arma a rusilor. Submarinele Borei, de ultima generatie, ii vor permite Rusiei sa isi mentina rachetele balistice pe submarine intr-o patrulare permanenta pentru prima data de la finele Razboiului Rece.
  • SUA – focoase nucleare estimate: 7,300
    In concordanta cu acordul START semnat cu Rusia in 2010, americanii nu au in plan sa isi mareasca arsenalul strategic. Insa, ei s-au lansat in a dezvolta un nou focos nuclear potrivit atat pentru submarine cat si pentru rachete balistice la sol. Americanii mai vor sa dezvolte un bombardier cu raza lunga de actiune care sa penetreze sistemele de aparare aeriana ale adversarilor.
  • Franta – focoase nucleare estimate: 300
    “Perla coroanei” militare franceze sunt rachetele Triomphant, folosite pe submarine. Tot ceea ce inseamna submarine, avioane, rachete, focoase nucleare si facilitati de productie de armament au intrat in programe de modernizare care se intind pe urmatorii zece ani.
  • China – focoase nucleare estimate: 250
    China a testat prima arma nucleara acum 100 de ani. Pana in 2006, China nu era un adversar redutabil la acest capitol iar presedintele Xi Jinping a renuntat la promisiunea facuta de China ca, daca se iveste situatia, nu va fi ea cea care va folosi armele nucleare.
  • Marea Britanie: focoase nucleare estimate: 225
    Patru submarine invechite Vanguard vor fi inlocuite cu unele noi, de noi generatie, numite Trafalgar. Aceasta operatiune se va intinde pe zece ani. Toate vor fi dotate cu rachete americane Trident D5.
  • Pakistan: focoase nucleare estimate: 120
    Pakistan a inceput unul dintre cele mai rapide programe de arme nucleare. Pakistan beneficiaza de 11 avioane, rachete balistice si rachete de croaziera.
  • India – focoase nucleare estimate: 110
  • Israel – focoase nucleare estimate: 80
  • Coreea de Nord – focoase nucleare estimate: 10

Sursa: Capital.ro

Războiul nuclear (sau războiul atomic) este un conflict militar sau o strategie politică în care sunt folosite arme nucleare. În comparație cu războiul convențional, războiul nuclear este mult mai distructiv ca rază și grad de afectare. Un război major nuclear ar putea avea efecte grave pe termen lung, în primul rând din cauza radiațiilor, dar și datorită poluării atmosferice care, posibil, ar duce la o iarnă nucleară, care ar putea dura decenii, secole sau chiar milenii, după atacul inițial, în funcție de numărul de bombe nucleare lansate.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 și sfârșitul așteptat al Războiului Rece, amenințarea unui război nuclear major între superputeri a fost, în general, mai scăzut. De atunci, îngrijorarea față de armele nucleare s-a mutat la prevenirea conflictelor nucleare rezultate din proliferarea nucleară și amenințarea terorismului nuclear.

Doar două arme nucleare au fost utilizate pe timp de război, ambele declanșate de Statele Unite aproape de sfârșitul celui de-al doilea război mondial. La 6 august 1945, un dispozitiv cu uraniu (nume de cod „Little Boy„) a fost detonat deasupra orașului japonezHiroshima. Trei zile mai târziu, la 9 august, un dispozitiv pe bază de plutoniu (nume de cod „Fat Man„), a fost detonat deasupra orașului Nagasaki, Japonia. Aceste două atacuri cu bomba nucleară au dus la moartea a aproximativ 200.000 de oameni (majoritatea civili).

Sursa: Wikipedia