Un nou pas spre globalizare: Rusia vrea monedă unică


Preşedintele Rusiei vrea o monedă unică pentru Uniunea Euroasiatică. Vladimir Putin susţine că astfel statele membre pot depăşi dificultăţile provocate de scăderea preţului petrolului şi devalorizarea rublei din cauza sancţiunilor impuse Moscovei.

(Citeşte şi;)

Propunerea a fost făcută la o întâlnire cu preşedinţii din Kazahstan şi Belarus. Alături de Rusia şi Armenia, aceste state formează Uniunea Euroasiatică.

Am căzut de acord să continuăm coordonarea politicii monetare. Credem că a venit timpul să începem să ne gândim la formarea unei uniuni monetare în viitor. Dacă lucrăm umăr la umăr, este mai uşor să reacţionăm la ameninţările economice şi financiare externe şi să ne protejăm, astfel, piaţa comună”, a declarat Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Să nu uităm că la 21 februarie 2015 – Administraţia americană acuza Rusia că subminează bazele ordinii mondiale prin susţinerea separatismului în estul Ucrainei. Prin semnarea de către Putin la 29 mai 2014 a tratatului privind înființarea Uniunii Euroasiatice (uniune aflată pe Agenda Clubului de la Roma) reiese că Rusia nu este împotriva Noii Ordini Mondiale ci doar un pion alături de SUA, UE, China etc. Faptul că SUA acuză Rusia că subminează bazele ordinii mondiale prin susţinerea separatismului în estul Ucrainei este doar un FÂS mediatic – Occidentul și Rusia acționează conform Planului Globalist în egală măsură. Vor să provoace război, haos, pentru ca apoi să facă “ordine” din haos, Guvernul Mondial.

Anunțuri

Ipocrizie: Cei de la Charlie Hebdo se ceartă pe banii pătaţi de sânge după ce publicaţia a fost ţinta islamiştilor


Ipocrizie: Cei de la Charlie Hebdo se ceartă pe banii pătaţi de sânge după ce publicaţia a fost ţinta islamiştilor

Charlie Hebdo bani

Angajaţii şi proprietarii publicaţiei Charlie Hebdo, a cărei redacţie a fost decimată într-un atac terorist, au păreri diferite în ceea ce priveşte felul în care trebuie să fie redistribuite veniturile de 30 de milioane de euro obţinute de acest săptămânal de satiră după tragedia din 7 ianuarie. La peste două luni după atentatul comis în redacţia din Paris a săptămânalului Charlie Hebdo, jurnaliştii care au supravieţuit acelui atac au păreri împărţite: 11 angajaţi au cerut ca toţi colaboratorii să devină acţionari cu părţi egale şi să devină astfel proprietari ai acestei publicaţii, care a obţinut venituri de aproape 30 de milioane de euro după tragedie, informează afp.com.

„Laurent Léger (jurnalist la Charlie Hebdo, n.r.) a anunţat miercuri, într-o şedinţă redacţională, că a înfiinţat un colectiv de angajaţi cu scopul de a iniţia negocieri cu patronatul în legătură cu o repartiţie egalitară a capitalului”, a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii publicaţiei, care reprezintă conducerea acesteia, refuzând însă ca identitatea să îi fie dezvăluită.

Într-un e-mail adresat întregii redacţii de la Charlie Hebdo, Laurent Léger precizează că acel colectiv reuneşte 11 colaboratori, inclusiv medicul Patrick Pelloux şi desenatorul Luz. Acest colectiv a angajat şi doi avocaţi, dintre care unul este Antoine Comte, care în trecut a apărat într-un proces Sindicatul magistraţilor francezi.

Charlie Hebdo este deţinut în prezent în procent de 40% de părinţii lui Charb, fostul director al publicaţiei, ucis în atacul terorist din 7 ianuarie, în procent de 40% de desenatorul Laurent Sourisseau, cunoscut cu pseudonimul Riss, împuşcat în umăr în timpul acelui atentat, devenit noul director al săptămânalului, şi în procent de 20% de Eric Portheault, coadministrator.   Înainte de atentatul terorist care a făcut 12 victime în rândul echipei redacţionale, săptămânalul de satiră Charlie Hebdo, aflat în pragul falimentului, se vindea în aproximativ 30.000 de exemplare. De atunci, săptămânalul francez a cunoscut o creştere spectaculoasă a veniturilor (provenind din donaţii şi abonamente), iar numărul său din 14 ianuarie, denumit „numărul supravieţuitorilor”, s-a vândut în 14 milioane de exemplare. Numeroşi colaboratori ai publicaţiei trăiesc de atunci sub protecţia poliţiei franceze.

Am luat act de dorinţa salariaţilor de a deveni asociaţi ai publicaţiei. Însă, suntem încă departe de a începe o regândire a acţionariatului„, a comentat avocatul Charlie Hebdo, dezvăluind faptul că proprietarii săptămânalului sunt „întristaţi” de această iniţiativă.

Riss este încă în spital, acţiunile lui Charb sunt îngheţate până când se finalizează succesiunea lui. Toţi aceşti bani fac mai mult rău decât bine. Astfel de lucruri ne fac să ne gândim la acele înmormântări la care membrii unei familii încep să se bată după ce pleacă de la cimitir pentru bijuteriile bunicii decedate„, a adăugat acelaşi avocat.

Trebuie să ne gândim mai întâi la ce trebuie să facem pentru a scoate publicaţia în fiecare zi de miercuri. Trebuie, de asemenea, să reglăm anumite probleme fiscale, pentru că, de exemplu, donaţiile sunt impozitate cu 60%. Donaţiile vor merge către familiile victimelor. Veniturile din vânzări vor merge în casieria publicaţiei. Ele vor servi şi pentru înfiinţarea unei fundaţii, care îi va învăţa pe elevii din şcolile franceze ce înseamnă libertatea de exprimare„, a explicat avocatul Charlie Hebdo.

Pentru moment, nimeni nu devine asociat din proprie iniţiativă. Nimeni nu are nimic contra conducerii actuale, nu există niciun conflict, dar, prin prisma a ceea ce s-a întâmplat, salariaţii vor să obţină un rol mai important în această companie„, a declarat Patrick Pelloux.

Începând din momentul în care o companie este decimată, te simţi complet ataşat de ea. Aici nu este vorba despre împărţirea unei prăjituri. Banii nu ne interesează„, a adăugat el.

Contactat de AFP, Laurent Léger s-a limitat să spună că toate aceste iniţiative reprezintă „discuţii interne ale publicaţiei”.   El a insistat, de asemenea, asupra dorinţei sale de a impune un „control colectiv asupra conturilor bancare” ale Charlie Hebdo.

categorii: charlie hebdo atentat terorist in franta atac publicatie satira caricaturi mahomed

Sursa: Adevărul

Măsuri disperate. În Rusia nu mai sunt bani!


Imagine__15202Pe măsură ce criza economică se adâncește, iar sancțiunile Vestului continuă să se abată asupra economiei rusești, președintele Vladimir Putin a anunțat, vineri, reducerea salariilor, inclusiv a salariului său, cu un procent de 10%, potrivit purtătorului de cuvânt Tass.

Documentele guvernului dezvăluite în cursul anului 2014 situau salariul anual al lui Putin undeva la 3,7 milioane de ruble – aproximativ 61.000 dolari astăzi, având în vedere inflația cu care se confruntă economia rusească.

Decizia lui Putin se adresează atât oficialilor Guvernului cât și membrilor administrației și Camerei de Conturi, printre aceștia numărându-se primul-ministru Dmitri Medvedev, procurorul general Yury Chaika și președintele Comitetului de Investigație, Alexander Bastrykin.

Reducerile de salarii ale miniștrilor vin după o perioadă în care Putin a fost nevoit să anuleze vacanțele acestora, declarând la acea vreme în fața acestora că „Guvernul și structurile sale variate nu își permit asemenea vacanțe, cel puțin nu în acest an. Știți foarte bine despre ce vorbesc.”

(Vezi şi: Rusia, în pragul unui colaps economic)

(Vezi şi: Rusia a refuzat să mai finanțeze Transnistria)

Potrivit CNN, salariul lui Putin este unul modest, comparat cu cele ale altor lideri ai lumii. Astfel, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama câştigă anual 400.000 de dolari, în timp ce Angela Merkel, cancelarul Germaniei, are un venit anual de 240.000 de dolari pe an.
De asemenea numeroşi membri ai poliţiei ruse şi din trupele speciale au fost disponibilizaţi din cauza sancţiunilor internaţionale îndreptate împotriva Rusiei.

Sancțiuni internaționale împotriva Rusiei au avut loc în mai multe etape (valuri). Sancțiunile au fost aplicate la scurt timp după intervenția armată rusă în criza din Crimeea din februarie-martie 2014 și ca urmare a sprijinului Rusiei privind declarația unilaterală de independență a Republicii Crimeea și ulterior a intrăriiRepublicii Crimeea în Federația Rusă[8] – și după escaladare ulterioară a situației din estul Ucrainei, văzută de către cei care au inițiat sancțiuni ca o încălcare a integrității teritoriale a Ucrainei de către Rusia. Următoarea rundă de sancțiuni a fost asociată cu prăbușirea unui Boeing 777 în regiunea separatistăDonețk la 17 iulie 2014.

Măsurile includ înghețarea activelor și introducerea regimului de vize pentru persoanele incluse în listele speciale (lista UE și lista Statelor Unite ale Americii), precum și interdicția asupra unor companii și impunerea de sancțiuni pentru stoparea relaților de afaceri cu persoane fizice și organizații care sunt incluse în liste.

Primele sancțiuni împotriva Rusiei au fost impuse în martie 2014.[9] Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au impus un al doilea val de sancțiuni împotriva Rusiei în aprilie 2014.[10] Al treilea val a fost aprobat în iulie 2014.[11] Cu toate acestea, Ucraina însăși continuă cooperarea militaro-industrială cu Rusia, inclusiv întreținerea programată a arsenalului nuclear rusesc din Ucraina.[12] În data de 12 septembrie 2014 a intrat în vigoare cea de-a patra rundă de sancțiuni impusă de Occident Rusiei,[13] drept reacție la anexarea ilegală a Crimeei și la influența Moscovei asupra separatiștilor din estul Ucrainei.[14] Aceasta țintește domeniul energiei, al apărării și financiar al Rusiei. Sancțiunile vizează mari companii rusești care nu vor putea fi finanțate și primi împrumuturi din UE. Printre acestea se numără: OboronProm, Rosneft, Transnefti și Gazpromnefti, dar și cinci mari bănci din Rusia, printre care Sberbank, VTB, Gazprombank, VEB și Rosselhozbank. De asemenea, 24 de persoane, printre care noii lideri din Donbas, membrii Guvernului din Crimeea, precum și decidenți și oligarhi ruși, au fost adăugate pe lista celor vizați de noile sancțiuni. În rândul acestora a intrat și controversatul deputat rus Vladimir Jirinovski.[14][15]

(Vezi şi: Măsuri dipserate în Rusia) – sursa – paginaderusia.ro

Comisioanele trebuiesc afișate de bancomate


Comisioanele aplicate pentru tranzacţiile bancare trebuie afişate pe ecranele bancomatelor. Este noua regulă impusă băncilor, care au un termen de 30 de zile pentru a introduce în ATM-uri mesajele cu comisioanele percepute. Astfel, posesorii de carduri care vor să își interogheze conturile ori să facă diferite tranzacții vor ştii care este suma percepută de bancă.

„Din această lună băncile sunt obligate să afișeze pe ecranele bancomatelor comisioanele percepute la fiecare tranzacție. Și acestea nu sunt puține: este important de știut că inclusiv interogarea de cont este taxată de majoritatea băncilor”, a aflat Laura Breb, reporter Digi24 Oradea.

„Băncile au din 3 martie o perioadă de tranziţie de 30 de zile în care să respecte acest ordin şi să informeze consumatorii„, a anunţat Giani Bura, comisar şef adjunct al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Bihor.

„Dacă OPC-ul îți cere toate detaliile, afișaj, băncile de ce se ascund? Nu este nimic deosebit în a cere prețul.”

„Omul este informat de plata pe care o face și cât ia banca. Dar mi se par prețurile exagerate.”

„Atât timp cât eu retrag o sumă de bani vreau să știu și cât e comisionul în momentul tranzacției.”

Comisarul-şef adjunct al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Bihor atenţionează: „Dacă acest ordin nu va fi respectat, atunci operatorii economici aflaţi în această situaţie vor fi sancţionaţi contravenţional.”

Cele mai multe bănci taxează orice tranzacție. Comisioanele percepute ajung până la 0,25% din suma retrasă la bancomatele proprii și ating un procent când tranzacția se face la ATM-urile altor bănci. Taxele pentru interogarea soldului ajung la unele unități bancare chiar și la un euro.

În următoarea perioadă, comisarii de la Protecția Consumatorilor vor face controale ca să afle dacă băncile au modificat mesajele de la bancomate. Unele au început această acţiune şi afişează deja comisioanele pe ecranele ATM-urilor.

Comisioanele aplicate de bănci la ATM-uri proprii

Retragere                Interogare
BCR              0,25%, min. 0,5 lei     0,2 lei
BRD              0,2%, min. 0,9 lei        0
B.Transilvania  0                            0,3 lei
Raiffeisen       0,2%, min. 0,2 lei      0,3 lei
CEC Bank       0,1%                       0,3 lei
ING Bank        0                              0
Bancpost         0,25%, min. 0,5 lei     0,5 lei
Comisioanele aplicate de bănci la ATM-urile altor bănci

Retragere                Interogare
BCR              1%+6 lei                   2,5 lei
BRD              1%+5 lei                   1 euro
B.Transilvania  0,5%+2,5 lei              2 lei
Raiffeisen       1%+2,5 lei                  –
CEC Bank       0,5%+3,5 lei              1,5 lei
ING Bank       0,5%+2,5 lei              2,5 lei
Bancpost        0,5%+2,5 lei              1,5 lei

Reporteri: Laura Breb, Anca Deac
Operatori: Robert Rezmuves, Constantin Gheorghiță
Editor web: Adrian Laboş

Sursa: http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Comisioanele+bancilor+la+vedere+Bancile+au+30+de+zile+sa+afiseze

Statul român nu dorește copii!


posobie_35Alocaţia primită de la statul român pentru un copil este de 200 de lei pe lună dacă copilul are 0-2 ani şi de (atenţie!) 42 de lei /lună dacă are între 2-18 ani! Senatorii români au respins în 2013 creşterea alocaţiei pentru copii cu mai puţin de 2 euro, de la 42 la 50 de lei lunar, pe motiv că bugetul nu suportă un efort suplimentar de 75 milioane euro! Asta în situația în care sporul natural în România este în continuare negativ, lucru care denotă clar inconștiența coruptei clase politice!

Să vedem situaţia în alte ţări!

Uniunea Europeană
România Total: 9,4 euro pe lună
Marea Britanie (sunt mai multe tipuri de indemnizaţii acordate copiilor). Există o alocaţie standard (Child Benefit), care reprezintă aproximativ 100 euro pentru primul copil şi câte 65 euro pentru ceilalţi copii La sumă se adaugă Child Tax Credit; (54 euro lunar), plus o sumă variabilă, dependentă de anumite condiţii şi venituri, dar care poate ajunge la 3.226 euro pe an (268 euro lunar). Total: maxim. 366 euro lunar (dacă se adună şi fondul special care poate fi accesat la 18 ani)

Irlanda 130 euro (în cazul primilor trei născuţi) şi de 140 euro pentru următorii. Plus alte subvenţii şi ajutoare ca şi britanicii; alocaţia se poate dubla sau chiar tripla. Total: 260-390 euro.

Olanda – alocaţia standard pentru copii creşte o dată cu vârsta copilului şi se acordă trimestrial. Până la vârsta de 5 ani, fiecare copil primeşte 191 euro la trei luni (63 euro pe lună), dacă are între 6 şi 11 ani, primeşte 232 euro pe trimestru (77 euro), iar după 11 ani, până la 17 ani statul olandez îi alocă 273 euro (91 euro lunar). Plus o indemnizaţie suplimentară.

Germania 164 euro lunar

Suedia 116 euro pe lună; 261 euro începând cu al patrulea copil

Finlanda 104 euro pe lună, pentru al doilea copil 115 euro; 189 euro pentru al cincilea copil

Alte ţări
R. Moldova
Îndemnizaţia unică la naşterea copilului:
Imagine__13030
Dacă 1 euro = 20,81 lei, o mamă va primi în 2014 la primul copil cca. 155 de euro. Nici Moldova nu e departe de România, dar cel puţin viaţa e mai ieftină acolo.

Belarus
Se propune începând cu al treilea copil şi următorii crearea unui depozit de 10 mii de dolari în contul familiei. Această sumă va fi calculată în valută străină și indexată anual după inflația dolarului. Durata proiectului este de 5 ani. Utilizarea acestor fonduri va fi posibilă DOAR atunci când copilul ajunge la vârsta de 18 ani! Banii vor fi utilizaţi pentru a îmbunătăți condițiile de viață, educația copilului, servicii de sănătate și formarea pensiei suplimentare a mamei. Având în vedere indexarea anuală de-a lungul perioadei de 18 ani, familia va primi într-un final aproximativ 14.000 de dolari! Dacă copilul NU a împlinit vârsta de 18 ani, fondurile pot fi folosite DOAR pentru îngrijiri medicale sofisticate ale oricărui membru al familiei.

Rusia
La nașterea celui de al doilea copil şi pentru următorii în regiunea Novosibirsk se alocă un fond de – 429.408,50 de ruble 6 396 de dolari. – Certificatul eliberat din fondul de pensii al Federației Ruse este utilizat după 3 ani de la data nașterii copilului.

În afară de acest fond se acordă o alocație lunară pentru copii care are o valoare de 150-1500 de ruble (2 – 22 dolari), fiecare subiect al federației ruse acordând o sumă diferită.

Să revenim la oile noastre mioritice de pe Dâmboviţa.
Cu o alocaţie RIDICOLĂ de 9 euro pe lună, cât un bilet de metrou într-o ţară civilizată din UE, copiii României sunt „africanii Europei”. Aproape un sfert dintre ei duc lipsa unei alimentaţii sănătoase, iar jumătate se află în risc major de sărăcie. Din cauza dezinteresului politic, natalitatea s-a prăbuşit în ultimii doi ani la un MINIM ISTORIC. http://www.realitatea.net/cu-o-alocatie-de-9-euro-pe-luna-copiii-din-romania-sunt-africanii-europei_1267748.html

Copiii români ai căror părinţi muncesc legal în ţările Uniunii Europene, dar şi în Norvegia, Liechtenstein, Islanda şi Elveția au dreptul la alocaţie oferită de statul unde îşi desfăşoară aceştia activitatea. În statele din vestul Europei, cuantumul alocaţiei lunare este de peste zece ori mai mare decât suma oferită de statul român (mai puţin de 10 euro) http://www.gazetaromaneasca.com/focus/diaspora/7769-alocaii-europene-pentru-copiii-romanilor-care-muncesc-peste-hotare.html