De ce cred unii oameni în teoria conspirației?


Imagine__14059În ultimii ani, tot mai mulţi oameni tind să accepte teorii bizare, pe care ei le cred reale, chiar şi în lipsa unor dovezi concrete. De la ideea că atentatele de la 11 septembrie de la WTC au fost plănuite de guvernul american, până la teorii privind ascunderea dovezilor despre o invazie extraterestră, teoriile conspiraţiei sunt foarte numeroase.

Un studiu recent, realizat de Joseph E. Uscinski şi Joseph M. Parent de la Universitatea Miami şi prezentat în cartea lor, American Conspiracy Theories, arată că persoanele care cred în aceste teorii sunt din toate categoriile sociale.

Tendinţa de a crede în conspiraţii nu ţine de rasă, gen, educaţie sau orientare politică, deşi există anumite diferenţe în acest sens.

Imagine__13950De exemplu, în Statele Unite, cei care cred în conspiraţia companiilor mari care vor să producă recolte modificate genetic sunt de obicei cu vederi politice de stânga, în timp ce persoanele care se tem de o conspiraţie legată de încălzirea climei sunt de dreapta.

Educaţia are un anumit rol în a reduce această atracţie faţă de conspiraţie. De exemplu, studiul lui Parent şi Uscinski a arătat că 42% dintre cei care au terminat liceul credeau în aceste teorii, în timp ce procentul adepţilor cu studii superioare era de numai 23%. Cu toate acestea, procentul rămâne destul de ridicat.

Imagine__13838Factorii care determină această credinţă sunt anxietatea şi sentimentul de pierdere a controlului. Cercetările au demonstrat că anumite persoane, când sunt supuse unui stres foarte mare, încep să vadă modele inexistente şi caută explicaţii iraţionale.

În viaţa de zi cu zi, stresul apare din cauza nesiguranţei locului de muncă sau în urma unor dezastre naturale (cutremure).

O teorie a conspiraţiei cuprinde următoarele idei: este vorba de un grup, care acţionează în secret, pentru a uzurpa puterea/a ascunde adevărul, în detrimentul binelui comun.

Sursa: Scientific American

Iconoclasm


Biserică fără icoane

Iconoclasmul (din limba greacă eikon adică chip, înfățișare sau icoană și klasma adică a distruge) este o doctrină oficială a statului și a bisericii bizantine, între anii 726843, care a impus distrugerea icoanelor și disciplinarea celor ce li se închinau. Politica iconoclastă a reprezentat, de asemenea, reforme sociale, politice, administrative și legislative.

Vezi şi: Tradiții ortodoxe contrare Bibliei

Pe tărâm dogmatic, controversele hristologice s-au încheiat în secolul al VII-lea. Numai că, după ce Biserica a învins fiecare părere contrarie în parte, a fost declanșată o ofensivă împotriva unui aspect al învățăturii ortodoxe: a început lupta împotriva „icoanei”, dat tot ca o continuare a disputelor hristologice. Astfel, și-a făcut apariția unul dintre cele mai mari curente care a clătinat fundamentul creștinismului: iconoclasmul secolelor VIII-IX. Acest curent își are începutul deja înainte de domnia împăratului Leon al III-lea (717-741), dar care în timpul acestui împărat a luat o mare amploare. Iconoclasmul însemna la acea vreme dorința de respectare a poruncii a doua din Decalog: „Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujești, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinților ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea și al patrulea neam, Și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.” Ieșirea(Exodul) 20:4-6.

Expansiunea iconoclasmului a avut mai multe cauze. Diferite scrieri sugerează că cel puțin o parte a motivului pentru înlăturarea icoanelor pare să fi fost înfrângerile militare împotriva musulmanilor și o erupție vulcanică pe insula Thera. Este posibil ca Leon să fi considerat această erupție ca o dovadă a mâniei lui Dumnezeu împotriva adorării icoanelor de către Biserică. În timpul luptelor contra arabilor, Leon a observat valorile puritane arabe care socoteau arta religioasă drept idolatrie și a crezut că imperiul său va câștiga războiul dacă va proceda la fel.

În cadrul celui de-al doilea conciliu de la Niceea, iconoclasmul a fost declarat erezie și s-a revenit la folosirea icoanelor.

Concluzie: Ortodocşii români au icoane pentru că sunt urmaşi ai bizantinilor. Bizantinii au avut un conflict şi au câştigat cei care vor ”chip cioplit” în biserică. Dacă câştiga tabăra adversă bisericile nostre ar fi arătat ca cea din figura alăturată de mai sus – lucru care ar fi dăunat grav buzunarelor popilor (prin micşorarea puterii de influenţare a populaţiei şi al controlului minţii cu nişte imagini cu ”doamne-doamne”!

Icoana de mai sus cu Iisus reprezintă de fapt chipul lui Zeus (de pe statuia lui Zeus) – lucru cu care sunt de acord mai mulţi cercetători.

Imagine creată cu Photoshop pe baza icoanei de mai sus – cu cele două feţe diferite ale lui Iisus

Legături externe:

http://www.hiddenbible.com/jesuszeus/jesuszeus.html

http://www.nairaland.com/449148/what-connection-between-jesus-zeus

Republica Moldova, indecisă între Rusia şi Europa


Cetăţenii Republicii Moldova sunt încă indecişi între Rusia şi Europa, se arată într-un sondaj IMAS realizat în perioada 8-19 noiembrie, pe un eşantion de 1.128 de persoane.   Potrivit acestui sondaj, 44% din respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Europa, iar 43% optează pentru o apropiere de Rusia, se arată în sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51% din respondenţi ar vota pentru, iar 36% împotrivă. Doru Petruţi, directorul IMAS, a explicat că indicatorul ce ţine de intenţia de vot pentru Uniunea Europeană are o evoluţie foarte specifică, pentru că de-a lungul vremii el a avut evoluţii şi sub 40%, şi peste 40%, şi a avut foarte multă influenţă asupra agendei principalilor politicieni.

Citeste mai mult: adev.ro/nfi1y6

Miracolul din Strada 34


Miracolul de pe Strada 34 sau Miracolul de pe strada 34 (titlu original: Miracle on 34th Street, lansat în Regatul Unit ca The Big Heart) este un film de Crăciun american de comedie și fantastic din 1947 regizat de George Seaton. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Maureen O’Hara, John Payne și Natalie Wood. A fost refăcut pentru televiziune în 1955, 1959, 1973 și cinematografic în 1994.

Moș Crăciun reușește să facă o fetiță să creadă că sărbătoarea Crăciunului este reală.

Afişul filmului

A primit din partea Legiunii Decenței (Legion of Decency – organizație catolică) un rating ‘B’, ceea ce înseamnă că are momente considerate inacceptabile din punct de vedere moral: faptul că mama a fost prezentată ca fiind divorțată. Categoria B a fuzionat în cele din urmă cu categoria O astfel încât filmul a apărut într-o Listă de filme condamnate de către Legiunea Decenței.

Citiţi mai multe aici sau aici!

Filme de Crăciun Wiki


Wikia despre filme de Crăciun, filme cinematografice, filme de televiziune, direct-pe-video. Emisiuni speciale TV de Crăciun.

Aceasta este o listă de filme lansate în cinematografe care sunt în întregime, sau în mare parte, despre sărbătorea Crăciunului. Filmele din această listă prezintă întotdeauna referiri importante la simboluri ale acestei sărbători, cum ar fi reuniuni de familie, pomi (de Crăciun) și decorațiuni, Iisus copil și/sau Moș Crăciun.

http://ro.filme-de-craciun.wikia.com/wiki/Filme_de_Cr%C4%83ciun_Wiki