According to Mormon cosmology, there was a pre-existence, or a pre-mortal life, in which human spirits were literal children of heavenly parents.[1] Although their spirits were created, the essential „intelligence” of these spirits is considered eternal, and without beginning. During this pre-mortal life, two plans were said to have been presented, one championed by Lucifer (Satan) that would have involved loss of moral agency, and another presented by God the Father. When his plan was not accepted, Lucifer is said to have rebelled and taken „the third part” of the hosts of heaven with him to the earth to serve as tempters.
According to the plan of salvation as described by God the Father, Jehovah (the premortal Jesus) created the earth, under the direction of God the Father, as a place where humanity would be tested. After the resurrection, all men and women—except the spirits that followedLucifer and the sons of perdition—would be assigned one of three degrees of glory. Within the highest degree, the celestial kingdom, there are three further divisions, and those in the highest of these celestial divisions would become gods and goddesses through a process called „exaltation” or „eternal progression„. The doctrine of eternal progression was succinctly summarized by LDS Church leader Lorenzo Snow: „As man now is, God once was: As God now is, man may be.”[2][3] According to Smith’s King Follett discourse, God the Father himself once passed through mortality as Jesus did, but how, when, or where that took place is unclear. The prevailing view among Mormons is that God once lived on a planet with his own higher god.[4][5]
According to Mormon scripture, the Earth’s creation was not ex nihilo, but organized from existing matter. The Earth is just one of many inhabited worlds, and there are many governing heavenly bodies, including the planet or star Kolob, which is said to be nearest the throne of God.
Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.” (Citeşte şi; Religia şi viaţa extraterestră)
Potrivit Mormon cosmologie, a existat o pre-existență , sau o viață pre-muritoare, în care omului spiritele au fost copii literale de părinți cerești. [1] Deși au fost create spiritele lor, „inteligenta” esențial al acestor spirite este considerat etern , și fără început.În timpul acestei viață de pre-muritoare, au fost cele două planuri au fost prezentate, o sustinut deLucifer ( Satana ), care ar avea pierderi implicat de agenții de morală , și un alt prezentat de Dumnezeu Tatăl.Când planul său nu a fost acceptată, Lucifer se spune că s-au răzvrătit și a luat „a treia parte” din oștirile cerului cu el pe pământ pentru a servi ca tempters.
Conform planului de mântuire așa cum este descris de către Dumnezeu Tatăl, Iehova ( premuritoare Isus ) a creat pământul, sub conducerea lui Dumnezeu Tatăl, ca un loc în care omenirea va fi testat.După înviere , toți bărbații și femeile-, cu excepția spiritele care au urmatLucifer și fiii pierzării -Vrei se atribuie una din cele trei grade de glorie .În cel mai înalt grad, împărăția celestă , există alte trei divizii, precum și a celor în cea mai mare a acestor divizii cerești ar deveni zei și zeițe printr-un proces numit ” înălțare „sau” progresie etern „.Doctrina de progresie etern a fost succint cuprinse de liderul LDS Church Lorenzo Snow : „Ca om este acum, Dumnezeu a fost odată:. Ca Dumnezeu acum, omul poate fi” [2][3] În conformitate cu Smith regelui Follett discurs , Dumnezeu Tatăl însuși odată trecut prin mortalitate așa cum a făcut Isus, dar cum, când, sau în cazul în care a avut loc este neclară.Punctul de vedere predominant între mormoni este că Dumnezeu a trăit o dată pe o planetă cu propria lui dumnezeu mai mare. [4][5]
Potrivit Mormon Scriptura, creația Pământului nu a fost ex nihilo , ci organizat de materie existente.Pământul este doar una dintre numeroasele lumi locuite, și există multe corpuri cerești de conducere, inclusiv planeta sau stea Kolob , care se spune că este cel mai apropiat tronul lui Dumnezeu .
Marile religii terestre prezintă oamenii ca fiind singurele fiinţe capabile de spiritualitate şi de mântuire. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit deja peste 700 de exoplanete, dintre care multe sunt similare Pământului şi ar putea adăposti forme de viaţă, poate chiar inteligentă. Prin urmare, ce se va întâmpla cu religia dacă ştiinţa va confirma existenţa altor fiinţe în Univers? Deşi la prima vedere am putea crede că o confirmare a existenţei vieţii pe alte planete ar afecta credibilitatea religiilor, nu este chiar aşa. Religia se poate adapta la evoluţia ştiinţei, aşa cum a făcut şi până acum. Doug Vakoch, director în cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) din California, crede că impactul nu va fi aşa de mare cum ne imaginăm noi. La urma urmei, deşi teoria evoluţiei speciilor este validată de ştiinţă de atâta timp, religia prezintă în continuare propria variantă a creaţiei, găsind mulţi adepţi. Seth Shostak, astronom la Institutul SETI, spune că, oricum, oamenii sunt deja obişnuiţi cu ideea vieţii extraterestre, ipoteza fiind prezentată în presă de foarte multe ori. (Cred că acesta a fost şi este scopul mass-mediei – publicaţii, filme, muzică etc. – de a ne obişnui nu numai cu existenţa vieţii extraterestre dar şi ameninţarea iminentă a unei invazii extraterestre) (Iată, în acest sens, doar un articol edificator: Armata rusă recunoaşte: Trupele spaţiale nu sunt pregătite pentru invazia extratereştrilor) (citeşte şi: Extratereștrii și creştinismul) Principala problemă care apare în relaţia dintre religie şi o potenţială viaţă extraterestră este că oamenii nu vor mai părea speciali, aşa cum sunt prezentaţi în textele sfinte. Oamenii nu ar mai fi unici, creaţi să stăpânească întregul Univers. David Weintraub, autorul cărţii “Religions and Extraterrestrial Life”, publicată în anul 2014, crede că unii credincioşi mai radicali, în special creştini, vor respinge din start existenţa vieţii pe alte planete, pentru că acest lucru nu este menţionat în Geneză. Dar, alte culte creştine, cum sunt Adventiştii de Ziua a Şaptea, ar putea fi mai deschişi la schimbare. Ei interpretează Biblia literal şi cred că oamenii au fost mântuiţi pentru că erau păcătoşi, ei moştenind acest păcat de la Adam şi Eva. Adventiştii ar putea să accepte mai uşor existenţa altor fiinţe superioare, care ar fi fost şi ele create de Dumnezeu, dar, neavând ca strămoşi pe Adam şi Eva, nu au păcătuit, deci nu ar fi avut de ce să fie mântuite asemeni oamenilor. Şi Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.”
Seth Shostak, astronom la Institutul SETI, spune că, oricum, oamenii sunt deja obişnuiţi cu ideea vieţii extraterestre, ipoteza fiind prezentată în presă de foarte multe ori. Recent, cercetătorii au dezbătut posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe Marte sau pe un meteorit marţian, numit ALH 84001, care ar conţine microfosile. Prin urmare, recunoaşterea oficială nu ar fi un şoc foarte mare pentru opinia publică, nici pentru reprezentanţii diferitelor culte. Cum ar reacţiona fiecare religie? Delicatul subiect a fost dezbătut de teologi în cadrul Simpozionului 100 Year Starship în anul 2011, dar şi la o conferinţă specială, SETI CON2, organizată în vara anului 2012. Principala problemă care apare în relaţia dintre religie şi o potenţială viaţă extraterestră este că oamenii nu vor mai părea speciali, aşa cum sunt prezentaţi în textele sfinte. Oamenii nu ar mai fi unici, creaţi să stăpânească întregul Univers. David Weintraub, autorul cărţii “Religions and Extraterrestrial Life”, publicată în anul 2014, crede că unii credincioşi mai radicali, în special creştini, vor respinge din start existenţa vieţii pe alte planete, pentru că acest lucru nu este menţionat în Geneză. Dar, alte culte creştine, cum sunt Adventiştii de Ziua a Şaptea, ar putea fi mai deschişi la schimbare. Ei interpretează Biblia literal şi cred că oamenii au fost mântuiţi pentru că erau păcătoşi, ei moştenind acest păcat de la Adam şi Eva. Adventiştii ar putea să accepte mai uşor existenţa altor fiinţe superioare, care ar fi fost şi ele create de Dumnezeu, dar, neavând ca strămoşi pe Adam şi Eva, nu au păcătuit, deci nu ar fi avut de ce să fie mântuite asemeni oamenilor. Şi Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.” În timp ce catolicii par mai deschişi la dezbaterea subiectului, pentru evanghelişti descoperirea vieţii extraterestre ar putea avea un impact puternic, foarte negativ. Conform acestui cult, creştinismul este singura religie valabilă, iar oamenii singurele fiinţe care pot fi mântuite.În schimb, hinduismul şi budismul nu ar avea nicio problemă să primească adepţi din rândul fiinţelor extraterestre. Aceste religii admit infinitatea Universului şi posibilitarea existenţei altor forme de viaţă. Şi Coranul are pasaje care pot fi interpretate ca referiri la fiinţe inteligente de pe alte planete. Acestea însă nu cunosc învăţătura lui Mohammed, ci au profeţii lor, scrie David Weintraub. Marea provocare va fi modul în care oamenii se vor purta cu aceste fiinţe, care poate vor avea propria lor religie. Arătând toleranţă faţă de acestea, am putea reuşi să fim mai toleranţi şi faţă de pământenii de altă religie, spune Weintraub. Pe de altă parte, Doug Vakoch crede că religiile se vor adapta la noua descoperire şi vor găsi argumente care vor fi uşor acceptate de adepţi. El dă ca exemplu un teolog baptist, Hal Ostrander, pastor la o biserică din Georgia, care se opune evoluţionismului, dar care ar accepta existenţa fiinţelor de pe alte planete. Pastorul spune că aceştia ar fi tot copii ai lui Dumnezeu, la fel de importanţi ca oamenii. Chiar dacă extratereştrii ar fi mai evoluaţi ca noi, asta nu ar însemna că oamenii, care pot fi comparaţi cu nişte copii mai mici, nu sunt unici în felul lor, iar Dumnezeu poate decide să creeze viaţă pe orice planetă. De ce ar fi viaţa extraterestră o provocare pentru religie? Toate religiile susţin că oamenii sunt fiinţe unice, înzestrate cu spiritualitate, create “după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Descoperirea altor fiinţe inteligente, pe alte planete, ar pune sub semnul întrebării această idee, spune astrofizicianul Jason Lisle, de la Muzeul Creaţiei din Petersburg. Jason susţine principiul antropic, adică Pământul a fost destinat de la bun început să găzduiască fiinţe superioare. În plus, deocamdată nu există nicio dovadă clară a existenţei extratereştrilor, iar acest lucru poate fi considerat o dovadă că religia creştină are dreptate. La rândul său, jurnalistul Lee Strobel, autorul cărţii „The Case for a Creator, spune că principiul antropic nu este singura perspectivă pe care o oferă religia. Dar, conform statisticilor, probabilitatea ca pe alte planete să fie îndeplinite toate condiţiile apariţiei vieţii este foarte mică, spune el. Jurnalistul se referă însă la formele superioare, inteligente de viaţă, care au nevoie de anumite condiţii pentru a se putea dezvolta. Problema apare însă doar dacă ne gândim la viaţa aşa cum o ştim noi pe Terra, adică bazată pe 6 elemente chimice: carbon, hidrogen, nitrogen, oxigen, fosfor şi sulf. Ted Peters, editor la publicaţia Theology and Science, se întreabă dacă nu este posibil să existe forme de viaţă bazate, de exemplu, pe arsenic, care pe Pământ este o substanţă otrăvitoare. Aceasta este o dispută mai veche între teologi, care discută despre posibilitatea ca Iisus să se fi încarnat de mai multe ori. Cei mai mulţi teologi cred însă că Dumnezeu s-a încarnat o singură dată, doar pe Pământ, nu şi pe alte planete. Spre deosebire de alte religii, cum sunt hinduismul şi budismul, în creştinism problema vieţii extraterestre este mult mai delicată. Întreaga religie creştină se bazează pe credinţa în mântuirea care a devenit posibilă prin Iisus, considerat Dumnezeu încarnat. Cu toate acestea, unii reprezentaţi ai Bisericii cred că nu există o contradicţie între creştinism şi ideea vieţii extraterestre. Părintele Jose Funes, astronom iezuit şi directorul Observatorului Astronomic de la Vatican, a declarat pentru ziarul L’Osservatore Romano că aşa cum pe Pământ există multe fiinţe, multe forme de viaţă, aşa ar putea exista şi pe alte planete, pentru că toate acestea au fost create tot de Dumnezeu. Funes invocă libertatea creativă a lui Dumnezeu, care nu poate fi limitată şi care nu contrazice în niciun fel religia. El spune însă că Încarnarea a avut loc o singură dată, iar datorită ei şi aceşti extratereştri, dacă au păcătuit, pot avea şanse la mântuire asemeni oamenilor.Exoteologia Potrivit lui Robert Lawrence Kuhn, care scrie despre relaţia dintre religie şi ştiinţă, în cazul descoperirii vieţii extraterestre, există câteva variante prin care creştinismul s-ar putea salva. 1. Va considera că moartea şi învierea lui Iisus poate mântui toate fiinţele, din toate lumile posibile. 2. Va recunoaşte că Iisus trece prin aceeaşi experienţă şi pe alte planete, pentru a mântui fiinţele de acolo. 3. Va susţine ideea misionarismului galatic, adică oamenii vor coloniza şi răspândi Cuvântul lui Dumnezeu şi pe alte planete. 4. Va recunoaşte posibilitatea ca pe alte planete fiinţele să fie mântuite altfel. 5. Va declara că extratereştrii nu pot beneficia pe mântuire. 6. Va susţine până la capăt că oamenii sunt unici şi nu există pe alte planete fiinţe sensibile. Există şi o a şaptea variantă, crede Thomas O’Meara, teolog la Universitatea Notre Dame. El spune că este posibil ca doar oamenii să aibă nevoie de mântuire. Fiinţele extraterestre pot fi inteligente, superioare, dar fără să păcătuiască, deci nu au nevoie de această salvare divină. Deci, este posibil ca lumea noastră să fie unică, dar nu neapărat într-un sens pozitiv. Voltaire scria cândva: „Micul nostru glob terestru este o casă de nebuni între sute şi mii de milioane de lumi.” Sursa: Space.com, Live Science, Boston Globe, Fox News, io9, Descoperă
Peter Khoury din Sydney, Australia este un emigrant libanez, casatorit in 1990, avand doi copii. El spune ca, pe 23 iulie 1992, a fost vizitat, in casa bine incuiata, de doua femei, dintre care una era o „blonda nordica” foarte inalta, cu ochi albastri, de doua-trei ori mai mari decat normalul, barbia ascutita, parul blond extrem de fin si pielea alba. Cealalta avea un ten masliniu si parul negru. Dupa un mic incident, cele doua au disparut fara urma, tot atat de brusc cum au aparut, dar au lasat in urma lor un fir de par blond, pe care Khoury l-a recuperat si l-a oferit pentru a fi supus analizei ADN.
Ufologul australian Bill Chalker a descoperit ca Khoury mai avusese si pe 12 iulie 1988 o experienta dramatica, o posibila rapire OZN, care i-a schimbat viata. El a facut apoi voluntariat, intr-o asociatie de sprijin pentru cei care au avut experiente OZN traumatizante, incercand sa ajute pe cei care au trecut prin incidente similare.
Atunci, in 1988, zacea paralizat pe un pat. Un numar de persoane erau in jurul lui. Una dintre ele, o fiinta inalta, subtire, de culoare galben-aurie, cu ochii mari, negri, a introdus un obiect, ca un ac lung, intr-o parte a capului sau. Khoury a lesinat. Cand si-a recapatat cunostinta, s-a sculat si a trecut in camera alaturata, unde a gasit pe ceilalti membri ai familiei sale stand nemiscati, intr-o stare de „animatie suspendata”. Trezindu-i, Khoury a constatat ca in timp ce acestia au crezut ca au trecut numai 10 minute, in realitate, verificand ceasul, se pare ca s-a scurs o perioada cuprinsa intre 1 pana la 2 ore.
Continuand investigatiile, Chalker a descoperit ca prima intalnire a lui Peter cu un OZN a avut loc la varsta de 7 ani, in Liban, in vara anului 1971. El si alti sapte copii s-au urcat pe acoperisul plat al casei vecinului sau pentru a se juca. Peter a fost ultimul care a iesit printr-o usa grea care ducea pe acoperis. Aici a vazut in fata lui toti prietenii sai „inghetati”, ca niste statui, iar deasupra plana, tacuta, o nava in forma de ou. Toti cei opt copii s-au revazut apoi la parter, fara sa-si aminteasca ce s-a intamplat intre timp.
O nava in forma de om
Pe 1 septembrie 2010, Peter Khoury a fost supus si unei examinari cu detectorul de minciuni, procedura fiind filmata. Cand examinatorul Gavin Wilson a anuntat, dupa un mare numar de intrebari, ca „Peter a trecut testul”, acesta a raspuns laconic doar atat: „Grozav, sunt fericit”.
Monk from beyond the moon; Beefcake from beyond the moon; Peter on the thinnest bed ever
Analiza ADN a firului de par recuperat de Khoury, prima din lume implicand o posibila interventie nepamanteana, a indicat ca acesta ar proveni de la o persoana apropiata biologic de profilul genetic uman, dar de un tip rasial neobisnuit – un tip mongoloid chinez rar – unul dintre cele mai rare linii umane cunoscute, care se afla mai departe de normalul uman decat oricare alta, cu exceptia pigmeilor din Africa si a aborigenilor australieni. Ceea ce era neobisnuit, era insa parul blond in locul celui negru, care ar fi fost de asteptat de la ADN-ul mitocondrial de tip asiatic.
O a doua faza a cercetarii s-a concentrat asupra replicarii ADN-ului rezultat din tija si din radacina esantionului de par. Acest lucru a relevat o natura „hibrida”, a profilului ADN: tija indica (in ciuda culorii) o origine mongoloida (chineza) asiatica rara, in timp ce radacina arata o provenienta gaelica/basca. In plus s-a evidentiat si o gena care confera imunitate fata de boli precum HIV si variola. Toate aceste aspecte se gasesc detaliate in cartea lui Bill Chalker „Hair of the Alien”, publicata in 2005 la New York, de catre Paraview Pocket Books, o divizie a editurii Simon and Schuster.
O a treia faza a explorarii acestei misterioase istorii s-a derulat in provincia Yunnan din sudul Chinei. Aici, precum si in zonele invecinate din nordul Thailandei, Myanmar (Birmania), si Laos, traieste un grup izolat de oameni numit Lahu, avand o structura ADN asemanatoare cu cea din firul de par. Interesant ca in aceleasi regiuni se manifesta aparitii fascinante OZN si fenomene luminoase neobisnuite.
Un studiu de 907 pagini al Dr. Anthony Walker, intitulat „Merit and the Millenium – Routine and Crisis in the Ritual Lives of the Lahu People”, dezvaluie una dintre cele mai fascinante experiente de tip samanic a populatiei Lahu, cele ale samanului de nivel superior Ca Nu, care pretinde ca spirite sau fiinte din Cer l-au vizitat si i-au dat o piatra stralucitoare misterioasa cu inscriptii, aratandu-i si alte lucruri stranii.
In 1986 scriitorul dizident chinez Ma Jian a evadat din arest si a incercat sa gaseasca un drum intr-o zona salbatica, pe teritoriul Lahu, in sudul provinciei Yunnan. Dintr-o data, asa cum a scris apoi in cartea sa „Red Dust”, „a aparut o lumina din intuneric. Parea sa vina de pe un alt taram. A rasarit dintr-un suvoi si plutea printre copaci; apoi s-a oprit intre niste ramuri, la zece metri distanta, coborand incet la nivelul ochiului meu… Am mers mai departe iar mingea de foc mergea cu mine printre crengi, aratandu-mi drumul pe vreo douazeci de kilometri, pana cerul s-a luminat”.
La Festivalul Scriitorilor organizat la Sydney in 2003, Ma Jian i-a confirmat intamplarea lui Bill Chalker, spunand ca a fost o experienta reala, cu o minge de lumina de marimea unui pepene. Intamplarea a avut loc langa fluviul Lancang (Mekong), unde s-au semnalat numeroase fenomene luminoase inexplicabile. Chalker filmase el insusi sfere de lumina iesind din Mekong in 2006. O luna mai tarziu, in noiembrie 2006, mii de sateni din zona au urmarit, timp de doua ore, sapte obiecte emisferice albe, plutind deasupra unei cladiri a Partidului Comunist Chinez.
Hair of the Alien: DNA and Other Forensic Evidence of Alien Abductions – by Bill Chalker
Yunnan are o mostenire bogata de rapoarte de OZN-uri. Una dintre cele mai ciudate intamplari a avut loc aici in toamna anului 1975, cand doi soldati dintr-o unitate a Armatei Populare de Eliberare din China stationate in Jian-Shui din provincia Yunnan au intalnit un imens obiect zburator in forma de farfurie. Acesta a zburat in cerc deasupra capetelor lor si a emis fascicule de lumina de culoare portocalie. Unul dintre martori a fugit pana la tabara militara din apropiere. In cateva minute, comandantul si aproximativ o duzina de barbati inarmati au venit la locul observatiei. Soldatul care ramasese sa urmareasca aparitia nu a mai putut fi gasit. Dupa cateva ore, patru soldati care pazeau locul au auzit un geamat in spatele lor. Era omul disparut, intr-o stare de inconstienta. Parul facial ii crescuse extrem de mult. Cand si-a revenit, soldatul nu-si mai amintea nimic. Ceasul sau de mana indica faptul ca fusese oprit pentru o perioada considerabila de timp. Armele soldatului, ca si ceasul, s-au dovedit a fi usor magnetizate.
Extraterestri in China
Pe parcursul anului 2009 si 2010, China a cunoscut un mare val de OZN-uri, multe dintre ele dovedite prin fotografii si clipuri video. O buna parte din cazuri au fost din provincia Yunnan. Profesorul Zhang Yifang de la Universitatea Departamentul de Fizica Yunnan si presedinte al Asociatiei de Cercetare OZN Kunming (capitala provinciei Yunnan) a vorbit in public despre realitatea prezentei OZN-urilor si a extraterestrilor in China. El a adaugat: „Sunt convins, pentru ca eu sunt un fizician si astronom”. El a precizat ca „OZN-urile apar mai ales in Yunnan, Xinjiang, si Heilongjiang. Istoria observatiilor OZN din Kunming este bogata, iar aparitia acestora obisnuita”.
Bill Chalker leaga toate aceste investigatii de ceea ce el numeste „paradigma ADN-ului extraterestru”, o abordare care presupune examinarea ADN-ului, pentru a obtine dovezi de „modele non-darwiniene”, o posibila interventie extraterestra sau a unei inteligente nepamantene in evolutia speciei umane. Grupul pe care il conduce exploreaza in acest scop si mutatii neobisnuite, polimorfisme, ADN-ul zis „junk” etc.
Chalker este de parere ca dovezile genetice pentru o asemenea „interventie inteligenta” trebuie cautate mai ales in anumite culturi (in special indigene) din intreaga lume, in locuri care intrunesc manifestari OZN stranii, traditii cu intalniri cu „fiinte din ceruri” si aspecte neobisnuite ADN. In acest scop, el propune cercetari pe termen lung asupra unor grupuri de oameni, cum ar fi Lahu in Thailanda si China, Kayapo si traditia lor, Bep Kororoti in Brazilia, conexiunea Zulu (prin Credo Mutwa), in Africa, dar si alte popoare ale caror traditii si locuri par conectate cu vizitatorii nepamanteni. In felul acesta – crede Chalker – vom putea obtine dovezi convingatoare privind posibilitatea unei „interventii inteligente” in evolutia noastra.
Stiinta oficiala a respins in mod consecvent ideea unei posibile „interventii inteligente” dirijata de extraterestri. Cu toate acestea au aparut si unele fisuri interesante in acest zid al stiintei. Unul dintre stalpii biochimiei, Francis Crick, care a castigat Premiul Nobel in 1962 pentru rolul sau in descoperirea structurii de dubla spirala a ADN-ului, a sustinut o forma radicala a ideii de panspermie (insamantarea vietii pe Pamant, din spatiul cosmic) si anume faptul ca am fi rezultatul unei „panspermii dirijate”, altfel spus, ca viata pe Pamant a fost rezultatul interventiei unei inteligente superioare extraterestre, cu multe milioane de ani in urma.
Prima conferinta organizata la Londra de Royal Society, in ianuarie 2010, cu prilejul aniversarii a 350 de ani de existenta, a avut ca subiect „Detectarea vietii extraterestre si consecintele ei pentru stiinta si societate”. Intre altele, profesorul Paul Davies, conferentiind despre „tacerea stranie” a Universului, spunea ca in loc sa cautam semnale radio, care nu mai vin, ar fi mult mai usor sa vedem daca nu cumva gasim dovezi ale prezentei unei inteligente nepamantene prin codurile ADN-ului, mai ales in ceea ce a fost numit „junk”, acea parte din ADN care deocamdata nu stim la ce foloseste.
Pentru prima dată după perioada vikingă, încheiată acum mai bine de 1.000 de ani, islandezii vor ridica un templu unde i se vor închina lui Odin, zeitatea supremă în religia nordică din acea vreme, soţiei sale, Frigg, şi fiului lor, Thor, zeul cerului şi stăpânul tunetelor. O formă modernă de paganism s-a închegat în ultimii ani în Islanda, unde peste 2.400 de persoane – dintr-o populaţie totală de 330.000 de locuitori – se declară adoratori ai zeilor vikingi. Acum, aceştia vor avea şi un altar la care se vor putea închina în faţa lui Odin, Thor şi Frigg, transmite cotidianul britanic „The Guardian”.
„Nimeni nu mai crede într-un bărbat cu un singur ochi (Odin şi-a sacrificat ochiul pentru a putea bea din Fântana Cunoaşterii, conform mitologiei scandinave – n.r.), care călăreşte un cal cu opt picioare (Sleipnir, calul lui Odin, care, printre alte atribute fantastice, are opt picioare şi este cel mai rapid din lume – n.r.)”, spune Hilmar Örn Hilmarsson, înalt preot al Ásatrúarfélagið, o asociaţie care promovează cultul vechilor zei nordici.
„Vedem aceste poveşti drept metafore poetice şi o manifestare a forţelor naturii şi a psihologiei umane”, adaugă acesta, citat de jurnaliştii britanici.
Templul va fi circular, construit în interiorul unui deal, dintr-o poziţie din care se poate vedea capitala islandeză, Reikjavik. Acolo se vor efectua ceremonii de nuntă, funeralii, evenimente echivalente botezului şi sărbători de iniţiere pentru adolescenţi.
http://www.independent.co.uk/news/world/europe/iceland-to-build-first-norse-gods-temple-since-viking-age-so-you-can-worship-thor-and-odin-10019860.html Ilustraţie din 1886 a lui Odin de Georg von Rosen Odin (anglicizat ca Woden) este zeul suprem în mitologia nordică, care a dobândit înțelepciunea universală sugând seva Arborelui Înțelepciunii, Yggdrasil și plătind pentru acest privilegiu cu un ochi. A avut mai mulți fii cu mai multe soții dar cel mai important urmaș al său este Thor, un zeu destul de popular în epoca contemporană. Odin este zeul cunoașterii și al inițierii, are o suliță numită Grungir care nu-și greșește niciodată ținta, asemenea ciocanului lui Thor. El este fiul lui Borr și a zeiței Bestla. Zeu suprem, similar lui Zeus, stăpân al cerului și pământului, zeu al războiului și al morții dar și al magiei și inspirației poetice. Odin este soț al zeiței Frigg. Împreună cu frații săi, Vili și Ve a construit Universul din cadavrul uriașului primordial Ymir. Locuia în Asgard, împreună cu toți ceilalti zei, cărora le era conducător. La germani era identificat cu Wodan sau Wotan. În limbile germanice „Wodan” derivă de la cuvântul „wut” („furie”).
The Truth About UFOs and Aliens – A Christian Assessment
Ipoteze paranormale privind OZN-urile
Ipotezele paranormale și oculte privind OZN-urile se referă la ipotezele conform cărora obiectele zburătoare neidentificate sunt legate sau cauzate de paranormal sau ocultism. Studiul celor două domenii este în general considerat ca pseudoștiință de către oamenii de știință mainstream și în prezent nu are niciun sprijin în literatura de specialitate. (Citește şi: Cum să falsifici o invazie extraterestră…)
Misticii, extratereștrii și contactații
În cartea sa din 1758 Earths in the Solar World (cu sensul de Pământuri din Lumea Solară), Emanuel Swedenborg a prezentat o serie de viziuni în care el a fost purtat pe planete diferite. El a considerat aceste viziuni ca fiind autentice.
Printre scrierile Elenei Blavatschi se găsesc și descrierile a „Lords of Flame” (Domnii Flăcării) care au locuit pe Venus.[1][necesită citare] Guy Ballard, unul dintre ucenicii lui Blavatschi, a popularizat învățăturile ei în Statele Unite ale Americii. El a fondat o ramură, The Great I AM (Marele EU SUNT), care a luat contact cu extratereștrii ca o parte vitală a învățăturilor sale.[necesită citare]
Deși primii contactați au vorbit de legături cu extratereștrii, tonul general și tipul mesajelor transmise de către extratereștri păreau aproape substituibile, în multe relatări, cu cele oferite de medii și de mistici. Încă din secolul al 17-lea, polimatul John Dee și asistentul său Edward Kelley, lucrând împreună, comunicau cu ființe superioare și nepământene (pe care i-au numit îngeri), care le-au împărtășit, într-o limbă ciudată, limba enohiană, „înțelepciune” și cunoștințe.[2][3]
Puternic inspirată de scrierile lui H. P. Lovecraft, perechea de ocultiști Kenneth Grant și Michael Bertiaux a format ordine magice dedicate utilizării magiei tantrice și ceremoniale ca mijloc de a contacta entitățile extraterestre (și/sau extradimensionale).
Teoreticieni și popularizatori
Carl Jung, psiholog renumit, a teoretizat la rândul său faptul ca OZN-urile ar putea avea o bază în primul rând spirituală și psihologică. În cartea sa din 1959, Flying Saucers: A Modern Myth of Things Seen In The Sky (Farfuriile zburătoare: un mit modern al obiectelor văzute pe cer), a subliniat că forma rotundă a celor mai multe farfurii corespunde simbolului mandala, un tip de formă arhetipală văzută în imaginile religioase. Astfel, farfuriile ar putea reflecta o proiecție a dorințelor interne ale spectatorilor pentru a le vedea. Cu toate acestea, el nu le etichetează ca simple iluzii sau halucinații, fiind mai mult de natura unei experiențe comune spirituale. Totuși Jung nu a putut să se pună de acord cu privire la posibilele origini ale acestora. Alteori, a afirmat că el nu a fost preocupat de posibilele origini psihologice și că cel puțin unele OZN-uri au fost fizic reale, bazându-se în principal pe dovezi fizice indirecte, cum ar fi fotografii și detectările pe radar, suplimentar față de observațiile vizuale. De asemenea, a luat în considerare ipoteza extraterestră ca fiind viabilă. În 1958, Associated Press l-a citat spunând că „o explicație pur psihologică este exclusă …. Dacă originea extraterestră a acestor fenomene va fi confirmată, acest lucru ar dovedi existența unei relații interplanetare inteligente …. Construcția acestor aparate dovedește o tehnică științifică mult superioară nouă care nu poate fi contestată.”[4]
John Keel și Brad Steiger au promulgat diverse teorii paranormale/OZN într-o serie de cărți broșate în anii 1960 și 1970.[necesită citare] Keel, în special, a speculat ca OZN-urile ar putea veni nu din spațiu-timpul așa cum îl știm, ci din afara acestuia.[necesită citare] El a susținut că este posibil să nu fie bine să avem încredere în ființe superioare, fiind recomandat să le considerăm ca fiind destul de des înșelătoare sau manipulatoare, dacă nu parazitare. Dr. Jacques Vallée, un ufolog francez, a observat o paralelă aproape exactă între OZN-uri și vizitele „extratereștrilor” și poveștile din folclor cu zâne și alte creaturi similare.[necesită citare] Această idee a fost documentată în cartea sa din 1969 Passport to Magonia (Pașaport pentru Magonia) și apare în continuare în operele sale de mai târziu. Semnificația acestor paralele este un motiv de dispută între oamenii de știință mainstream care susțin că ambele ipoteze sunt fanteziste. Terence McKenna, în schimb, crede că OZN-urile sunt manifestări ale sufletului uman sau ale spiritului colectiv[necesită citare] El a crezut că acestea au apărut indivizilor și grupurilor de oameni cu scopul de a exercita o influență psihologică de-a lungul istoriei și ar putea conduce, în anul 2012, la sfârșitul istoriei.[necesită citare]U.S. Government Printing Office a emis o publicație realizată de Biblioteca Congresului pentru Oficiul Forțelor Aeriene de Cercetări Științifice numită „UFOs and Related Subjects: An Annotated Bibliography”. Pentru pregătirea acestei lucrări, bibliograful senior Lynn E. Catoe a citit numeroase articole și cărți despre OZN-uri. În prefața acestei cărți de 400 de pagini Lynn E. Catoe afirmă:
„O mare parte din literatura de specialitate disponibilă despre OZN-uri este strâns legată de misticism și metafizică. Se ocupă cu subiecte cum ar fi telepatie, scriere automată și entități invizibile, precum și cu manifestări de tip poltergeist (fantome) și posedare demonică. Multe dintre rapoartele OZN de acum publicate în presă renumără presupusele incidente care sunt izbitor de asemănătoare cu posesia demonică și cu fenomenele paranormale.”
OZN-urile și religiile principale
Câțiva fundamentaliști protestanți consideră OZN-urile în mod inerent ca fiind demonice și parte a unui plan satanic pentru a submina creștinismul. Acest plan ar implica ființele supranaturale Nefilim ca piloți de OZN-uri.[5]
Puncte de vedere similare au și unii preoți creștini ortodocși și credincioși, cu trimiteri directe la afirmații făcute de sfinții Bisericii Ortodoxe.[6][7][8][9] Fenomenul OZN este conectat cu sosirea Antihristului și minunile pe care le-ar face pentru a păcăli lumea ca să creadă în el, inclusiv foc mare ce coboară din cer. Cerul este văzut ca locul unde locuiesc demonii (vezi asemănarea cu Beelzebul – „Domnul muștelor”, uneori interpretat ca „Domnul zburătorilor” – adică a celor care zboară).
Multe asemănări pot fi găsite între OZN-uri și manifestările demonice: amândouă implică dezvăluiri ce conțin jumătate de adevăruri, jumătate induceri în eroare, ambele tind să aibă un caracter volatil, așa cum par să apară pe neașteptate și să aibă un caracter nedeterminat sau iluzoriu, inducând un sentiment de minunare și de venerație, și, mai subtil, ambele prezintă cunoștințe care sunt incomplete sau pot induce unele stări anormale sau chiar patologice la cele dezvăluite – anxietate, frica, obsesia privind fenomenul, chiar și schizofrenie paranoidă, demonomanie și sinucidere, potrivit cărții lui John Keel UFOs: Operation Trojan Horse (OZN-urile: Operațiunea Calul Troian) citată la legăturile de mai sus.[10]
În plus, unii au susținut că experiențele de răpire prezintă asemănări izbitoare cu relatările dinainte de secolul al XX-lea privind manifestările demonice, găsind zeci de similitudini.[11] Ca dovadă a credinței lor că răpirile extraterestre sunt manifestări demonice, cercetătorii au prezentat diverse mărturii în care extratereștrii par să reacționeze la numele lui Iisus în același fel în care demonii reacționează în descrierile din Noul Testament, unii oameni au declarat chiar că invocarea numelui lui Iisus ar fi oprit cu succes astfel de răpiri.[12][13]
În continuare este prezentată o listă cu teoreticieni ai conspirației care au afirmat că (unele) OZN-uri sunt manifestări demonice:
Nick Redfern[14][15]
Fritz Springmeier[16][17]
John Todd
Jacques Vallée[18]
De asemenea există o teorie a conspirație potrivit căreia cei care afirmă că OZN-urile sunt manifestări demonice și/sau experimente secrete guvernamentale li se înscenează diferite infracțiuni sau chiar moartea.
Coperta cărții The Mothman Prophecies de John Keel
Mult timp s-a pus întrebarea dacă zânele sunt reale. Spre deosebire de fantome cu care mulți oameni au avut experiențe personale, întâlnirile moderne cu zânele sunt aproape inexistente. S-ar părea că zânele există doar în folclor. Însă o nouă teorie credibilă afirmă că întâlnirile cu zâne sunt de fapt destul de comune, dar sunt înțelese şi explicate greșit. Conform acestei teorii, fenomenele OZN sunt de fapt fenomene cu zâne.
John Keel, autor al unor cărți despre OZN-uri cum ar fi Profețiile Omului Molie (The Mothman Prophecies, 1975) sau The Cosmic Question (1978), a ajuns la concluzia că în cadrul fenomenului OZN nu este vorba de extratereștri, ci despre inteligențe terestre non-umane care au existat pe pământ și au interacționat cu oamenii de-a lungul istoriei. Aceste inteligențe terestre non-umane par să ia diferite forme și sunt lipsite de substanță solidă. Întrebarea care se ridică este care este adevărata natură a acestor „pământeni”.
Viziunea ortodoxă asupra OZN-urilor
Text preluat de la: http://sfaturiortodoxe.ro/religiaviitorului8.htm
În primul rând, fenomenele extraterestre nu constituie decât unul din multitudinea de evenimente „paranormale” care uluiesc omenirea la ora de fată. Cu doar câtiva ani în urmă, cei mai multi le-ar fi considerat „minuni” de domeniul fanteziei. Dr. Vallee, în cartea sa Colegiul invizibil se exprimă astfel: „Observăm în mediul nostru înconjurător evenimente neobisnuite si neasteptate ce se numără cu miile”. Ele produc „o mutatie generală în structurile de credintă religioasă ale oamenilor, în întreaga lor mentalitate privitoare la conceptul de invizibil”. „Se întâmplă ceva ciudat cu constiinta oamenilor zilelor noastre”; „aceeasi putere sau fortă care a marcat rasa umană în trecut se manifestă din nou asupra ei în prezent”.
În limbaj crestin, aceasta înseamnă că avem de-a face cu o nouă dezlăntuire demonică asupra omenirii. În viziunea apocaliptică crestină (a se vedea sfârsitul cărtii), se stie de existenta unui timp (pe care tocmai îl trăim) în care puterea ce tine în frâu cele mai de pe urmă si cele mai sălbatice manifestări demonice pe pământ nu se va mai manifesta la un moment dat (II Tes. 2,7).
Disparitia modurilor de guvernare si a ordinii publice bazate pe conceptia crestin-ortodoxă , asupra lumii, întruchipată de persoana regelui, domnului crestin-ortodox sau împăratului, este deja de multă vreme un fapt istoric.
Viziunea crestin-ortodoxă asupra lumii nu mai există ca un tot organic nealterat, căci Satan a fost „dezlegat din închisoarea lui” în care a fost tinut închis prin harul Bisericii lui Hristos. El a iesit acum, „să amăgească neamurile” (Apoc. 20, 7-8), spre a le pregăti pentru închinarea la Antihrist spre sfârsitul vremurilor.
Poate că niciodată de la începuturile Crestinismului încoace puterile demonice nu s-au manifestat într-un număr atât de mare si atât de pe fată ca în zilele noastre. Teoria „vizitatorilor din spatiul extraterestru” nu este decât unul din multele pretexte pe care le folosesc aceste puteri pentru a disemina si a acredita ideea existentei unor „fiinte superioare” care îsi vor asuma responsabilitatea destinului omenirii.
În al doilea rând, OZN-urile nu sunt altceva decât tehnici mediumistice de ultimă oră, prin care diavolul îsi câstigă aderenti pentru sfera lui ocultă. Ele sunt un semn teribil al marii susceptibilităti a omului contemporan la influentele demonice, asa cum nu s-a mai întâmplat niciodată în era crestină. În secolul trecut de exemplu, era de obicei necesară participarea la sedinte de spiritism pentru a intra în contact cu demonii, pe când astăzi privirea cerului este suficientă în acest scop (este adevărat, de preferintă noaptea).
Omenirea a pierdut în prezent si ultima rămăsită a unei viziuni crestine asupra existentei, plasându-se acum în mod pasiv la dispozitia multiplelor „puteri” coborâtoare din văzduh. Recentul film Întâlnire de gradul III este o dezvăluire socantă despre cât de superstitios a putut deveni omul contemporan, omul asa-zis „eliberat” de sub imperiul credintei crestine „obscurantiste”; acest om este gata într-o clipă să creadă, fără să pună nimic la îndoială, orice „experientă” neobisnuită, indiferent unde l-ar duce ea, fără să-ti treacă prin cap măcar că are de-a face cu grosolane contrafaceri diavolesti *.
* Doua alte recent descoperite fenomene „paranormale” demonstrează cu câtă îndrăzneala demonii se folosesc de mijloace fizice (in particular, aparate tehnice moderne) pentru a intra în contact cu oamenii. (1) Un cercetător leton (acum urmat de altii) a descoperit fenomenul vocilor misterioase care apar inexplicabil pe benzilor aparatelor de înregistrare, chiar si atunci când înregistrările se realizează în conditii de laborator într-o atmosferă epurată de orice zgomot, efectul lor fiind foarte apropiat cu cel al sedintelor de spiritism. Prezenta unui mediu sau a unui „psihic” în cameră favorizează acest fenomen (Konstantin Raudive, Breakthrough: An Amazing Experiment in Electronic Comunication with the Dead – Bresă către lumea nevăzută: O experientă uluitoare de comunicare electronică cu mortii, Taplinger Publishing Co., New York, 1971). (2) Se presupune ca deseori, liniile telefonice au fost folosite de
„extraterestri” cu voci metalice pentru a intra in contact cu „indivizii de legătură”, cât si cu cercetători ai fenomenelor extraterestre. In ultimii ani însă s-au raportat si cazuri în care la telefon au fost auzite si voci ale persoanelor decedate. Nu se poate nega, după cum declară însusi reporterul acestui fenomen, că „diavolii cei de demult se află acum din nou printre noi”, într-o măsură nemaiîntâlnită în trecut (Keel, OZN-urile: Operatiunea Calul Troian, p. 308
În al treilea rând, „mesajul” adus de OZN-uri este de natură să pregătească lumea pentru aparitia lui Antihrist; „mântuitorul” omenirii apostaziate soseste pentru a stăpâni lumea. Poate că vor sosi chiar din văzduh, pentru a imita mai bine venirea Mântuitorului (Matei 24,30; Fapte 1,11). Sau poate că „vizitatorii extraterestri” vor ateriza în locuri publice pentru a declansa o închinare „cosmică” în fata stăpânului lor. Sau poate că „focul pogorât din cer” (Apoc. 13,13) nu va fi decât o parte a marelui spectacol demonic rezervat vremilor din urmă. Oricum, mesajul adresat omenirii zilelor noastre acesta este: „mântuirea asteptati-o nu de la Adevărul crestin aflat prin descoperire dumnezeiască si nu de la credinta în Dumnezeu Cel nevăzut, ci de la vehiculele din spatiu”.
Este unul din marile semne al vremilor de pe urmă acesta: … si spaime si semne mari din cer vor fi (Luca 21,11). Nu mai departe decât acum o sută de ani, Episcopul Ignatie Briancianinov nota în cartea sa Despre semne si minuni: ** „…cu câtă aviditate caută crestinii nostri să vadă minuni, sau chiar să facă ei însisi minuni! Această căutare nu dă altceva la iveală decât înselăciunea de sine, care se naste din buna părere de sine si din slava desartă, si care se sălăsluieste în suflet punând stăpânire pe el”.
** On miracles and Signes, Yaroslavl, 1870, retipărită de Holy Trinity Monastery, Jordanville, N.Y. 1960
„Adevăratii făcători de minuni aproape că au dispărut, dar oamenii sunt mai setosi de minuni ca niciodată. Ne apropiem de timpurile când calea va fi larg deschisă pentru o multime de false minuni mari si grozave, care să ducă la pierzare nenorocita întelepciune cea după trup, care se va lăsa atrasă si înselată de ele”.
Iată în această carte si câteva rânduri pentru cercetătorii fenomenului extraterestru: „Antihrist va face mai cu seamă minuni în văzduh, adică acolo unde îsi are satan împărătia. Minunile vor izbi cel mai tare simtul văzului, pe care îl vor fermeca si însela. Sfântul Ioan Teologul, văzând în duh semnele ce au să fie înaintea sfârsitului lumii, afirma că Antihrist va face semne mari încât si foc să pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor (Apoc. 13,13). Sfânta Scriptură indică această minune ca fiind cea mai mare dintre minunile lui Antihrist, iar locul aparitiei ei este văzduhul. Va fi un spectacol splendid si înfricosător”.
Sfântul Simeon Noul Teolog spune si el: „cel care se nevoieste cu rugăciunea, să nu privească des în văzduh, căci într-acolo se află sălasul duhurilor rele, care lucrează mari si felurite înselăciuni” (Philokalia, „The Three Forms of Heedfulness” – „Cele trei feluri de pază”).
„Oamenii nu vor întelege că minunile lui Antihrist nu au în ele nici un fel de notiune de bine sau scop rational, nici un înteles clar, că sunt străine de adevăr si pline de minciună, de toată sălbăticia si răutatea, că sunt scamatorie goală menită să uluiască si să lase cu gura căscată, mai ales pentru a-i da pradă uitării ca să-i poată însela, seduce si fascina cu efecte spectaculoase, găunoase si prostesti”.
„Toate înselăciunile diavolesti au în comun aceea că, dacă li se dă cea mai mică atentie, ele devin periculoase; această mică atentie, chiar dacă este lipsită de simpatie pentru ceea ce se vede, poate să ducă pe omul respectiv în ispită si poate să lase asupra lui o influentă rea”.
Mii de indivizi care au intrat „în legătură” cu OZN-uri sau care au fost pur si simplu martori oculari, au simtit pe pielea lor efectul acestui înfricosător adevăr; iar dintre acei care s-au lăsat coplesiti de acest fenomen, putini au scăpat. Chiar cercetătorii care nu-si afirmă nici o apartenentă religioasă avertizează în termenii cei mai categorici opinia publică împotriva acestui pericol.
John Keel, de exemplu, spune: „Să nu tratăm cu usurintă fenomenul extraterestru; a te juca cu el este ca si cum te-ai juca cu magia neagră. Acest fenomen îi seduce mai ales pe cei neurotici, pe creduli si pe imaturi. El poate duce la schizofrenie paranoică, la demonomanie si chiar la sinucidere – după cum s-a si întâmplat într-un număr de cazuri. Cea mai usoară curiozitate la adresa fenomenelor extraterestre se poate transforma într-o obsesie distructivă. Din această cauză recomand energic părintilor să le interzică aceste preocupări copiilor lor. Educatorii si alte categorii de adulti să nu încurajeze astfel de interese la adolescenti” (OZN – Operatiunea Calul Troian).
Într-un alt loc, Episcopul Ignatie Briancianinov însemna groaznica viziune a unui modest fierar rus dintr-un sat de lângă Petersburg, care a avut loc în zorii epocii noastre marcate de necredintă si de revolutii (1817): „el văzu odată, în plină amiază, multime de diavoli în chip omenesc sezând pe crengile copacilor din pădure, îmbrăcati în haine ciudate, cu tichii ascutite, care cântau acompaniati de instrumente parcă vrăjitoresti, un cântec plin de groază: „Vremea noastră a sosit, facă-se voia noastră!”*
* Sfântul Nil, Svytynya pod Spudom, Sergiev Posad, 1911
Noi trăim la capătul acestei perioade înspăimântătoare de triumf demonic în care „umanoizi” sinistri (noile întruchipări diavolesti) se arată la mii de oameni si pun stăpânire, prin aparitiile lor absurde, pe sufletele acelora de care harul lui Dumnezeu s-a îndepărtat. Fenomenele extraterestre sunt pentru crestinii ortodocsi un semn că trebuie să calce cu mult mai multă hotărâre, trezvie si băgare de seamă pe calea mântuirii, cunoscând că putem fi ispititi si înselati nu doar de religiile mincinoase, ci si de fenomene fizice care uluiesc privirea.
În secolele de demult, crestinii erau mai circumspecti cu privire la fenomenele noi si străine, cunoscând dinainte înselăciunile diavolilor; dar în epoca noastră, a „luminilor”, curiozitatea celor mai multi este atâtată de ele, oamenii urmărindu-le chiar cu pasiune, pentru că ei cred că diavolul este un personaj imaginar, de basm.
Cunoasterea exactă a naturii fenomenului extraterestru poate să-i impulsioneze pe crestinii ortodocsi să trăiască o viată duhovnicească mai constientă si mai constientizată, care să le permită o viziune ortodoxă mai generalizată asupra lumii, astfel încât ei să nu cadă pradă cu atâta usurintă ideilor si modelor la ordinea zilei.
Crestinul ortodox constient trăieste fără putintă de tăgadă într-o lume căzută. Toată natura înconjurătoare este străină si înstrăinată de paradisul pe care el îl caută si pe care se luptă să-l obtină. El este parte a unei umanităti în suferintă, urmasă a întâiului om, Adam, care, întreagă, are nevoie să fie mântuită prin răscumpărarea dăruită liber tuturor de Fiul lui Dumnezeu, prin Jertfa Sa mântuitoare de pe Cruce.
Crestinul Ortodox stie că pentru persoana umană nu există nici un fel de „evolutie” spre forme „superioare”, si el nici nu are motive să creadă că există „fiinte evoluate” pe alte planete; el în schimb stie că există într-adevăr în univers si alte „inteligente avansate” în afară de el. Acestea sunt de două feluri: îngeri si diavoli. Efortul său este acela de a fi în comuniune cu „îngerii”, care îi slujesc lui Dumnezeu si de a refuza orice contact cu „duhurile rele” care L-au respins pe Dumnezeu (adică diavolii), iar acum se luptă, din invidie si răutate, să-l ducă si pe om la pierzare.
El stie că omul, din cauza iubirii de sine si a slăbiciunii sale, înclină cu usurintă spre greseală, crezând în „basme”, care promit contacte cu „stări de existentă superioare” si cu „fiinte evoluate”, fără efortul unei vietuiri crestine – de fapt care promit tocmai această scutire sau eliberare de orice efort ascetic. Mai departe, el nu se va baza doar pe capacitatea sa de a dejuca înselăciunile demonilor, ci se va tine strâns si cu hotărâre de rânduielile Sfintei Scripturi si ale Sfintilor Părinti, pe care i le pune la îndemână Biserica lui Hristos spre a-si salva viata.
Un astfel de crestin ortodox are, asadar, posibilitatea să reziste înselăciunilor religiei viitorului, care nu este altceva decât religia lui Antihrist, în orice formă i s-ar prezenta ea. Restul omenirii, cu exceptia unei minuni dumnezeiesti, nu poate decât să fie pierdută.
Mormon cosmology is the description of the history, evolution, and destiny of the physical and metaphysical universeaccording to Mormonism, which includes the doctrines taught by leaders and theologians of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints (LDS Church), Mormon fundamentalism, the Restoration Church of Jesus Christ, and otherBrighamite denominations within the Latter Day Saint movement. Mormon cosmology draws from Biblical cosmology, but has many unique elements provided by movement founder Joseph Smith. These views are not generally shared by adherents of other Latter Day Saint movement denominations who do not self-identify as „Mormons”, such as theCommunity of Christ.
Marile religii terestre prezintă oamenii ca fiind singurele fiinţe capabile de spiritualitate şi de mântuire. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit deja peste 700 de 
Dar, alte culte creştine, cum sunt Adventiştii de Ziua a Şaptea, ar putea fi mai deschişi la schimbare. Ei interpretează Biblia literal şi cred că oamenii au fost mântuiţi pentru că erau păcătoşi, ei moştenind acest păcat de la Adam şi Eva. Adventiştii ar putea să accepte mai uşor existenţa altor fiinţe superioare, care ar fi fost şi ele create de Dumnezeu, dar, neavând ca strămoşi pe Adam şi Eva, nu au păcătuit, deci nu ar fi avut de ce să fie mântuite asemeni oamenilor. Şi Mormonii cred în existenţa extratereştrilor, la fel şi adepţii cultului Baha’i, spune Weintraub. Conform Cărţii lui Mormon, extratereştrii sunt „fiii şi fiicele zămislite întru Dumnezeu.” 
Seth Shostak, astronom la Institutul SETI, spune că, oricum, oamenii sunt deja obişnuiţi cu ideea vieţii extraterestre, ipoteza fiind prezentată în presă de foarte multe ori. Recent, cercetătorii au dezbătut posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe Marte sau pe un meteorit marţian, numit 
Peter Khoury din Sydney, Australia este un emigrant libanez, casatorit in 1990, avand doi copii. El spune ca, pe 23 iulie 1992, a fost vizitat, in casa bine incuiata, de doua femei, dintre care una era o „blonda nordica” foarte inalta, cu ochi albastri, de doua-trei ori mai mari decat normalul, barbia ascutita, parul blond extrem de fin si pielea alba. Cealalta avea un ten masliniu si parul negru. Dupa un mic incident, cele doua au disparut fara urma, tot atat de brusc cum au aparut, dar au lasat in urma lor un fir de par blond, pe care Khoury l-a recuperat si l-a oferit pentru a fi supus analizei ADN.
Multiversuri! 