Chimenul – aliment și medicament


Seminţe de chimen
Seminţe de chimen

Chimenul (Carum carvi) este o plantă bianuală din familia Apiaceae, care crește înEuropa și în vestul Asiei în soluri argiloase, uscate. Are, ca și chimionul, nevoie de foarte mult soare pentru a se dezvolta în condiții ideale și pentru a produce fructe aromate.

În medicina populară chimenul este folosit în alimentaţie şi ca medicament, considerat, un panaceu în afecţiunile gastrice.

Decoctul şi ceaiul din seminţe de chimen se dădeau copiilor mici pentru a le calma colicile, iar supa de chimen stilmulează lactaţia femeilor care alăptează.

În Antichitate chimenul era introdus obligatoriu în dieta soldaţilor, pentru a-i feri de bolile infecţioase, oboseală şi afecţiuni digestive.

Mai este folosit ca tonic sau stimulent al poftei de mâncare, dar şi ca produs cosmetic pentru curăţarea tenului. Seminţele de chimen conţin minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, fier) şi vitamine din complexul B, vitaminele A şi C. Întregi sau măcinate, seminţele de chimen sunt folosite ca mirodenie în diverse feluri de pâine, în brânzeturi, în produsele din carne sau supe.

Ce alte proprietăţi terapeutice mai are chimenul? Stimulează digestia,  combate colicii abdominali la bebeluşi, previne balonările şi flatulenţa, elimină gazele intestinale, creşte pofta de mâncare, combate inflamaţiile intestinale, calmează durerile de stomac, are efecte antiinflamatoare intestinale puternice, ajută la echilibrarea florei intestinale, tratează diareea, previne colita de fermentaţie, sindromul colonului iritabil, colicii, enterocolita, previne halena (mirosul urât al respiratiei), ajută la tratarea durerilor menstrual, stimulează secreţia lactaţiei, îmbunătăţeşte calitatea laptelui matern, calmează inflamaţiile sânilor în timpul alăptării, stimulează imunitatea şi combate răceala, are calităţi antiinflamatoare, are efecte tonice nervoase, favorizează circulaţia cerebrală , în bolile plămânilor, chimenul fluidifică secreţiile bronşice, are efecte benefice în bolile de inimă, prin proprietăţile sale diuretice, curăţă tenul datorită uleiului volatil pe care îl conţine

4 rețete pentru uz intern

Ceai (infuzie): 2 linguriţe de seminţe măcinate la o cană (250 ml) cu apă clocotită. Se lasă 5 minute, apoi se strecoară. Infuzia se consumă cât de caldă posibil, pentru a beneficia de maximumul proprietăţilor antispastice şi calmante. Se beau 2-3 căni pe zi.

Decoct: O linguriţă cu vârf de seminţe la o cană de apă. Se fierbe timp de 5 minute, se strecoară şi se bea pe stomacul gol.

Extract: 3-4 linguri de seminţe mărunţite la 500 ml de alcool rafinat 40% se lasă 2 săptămâni la loc însorit. Se folosesc 10-15 picături luate pe o linguriţă de zahăr.

Tinctura: se pun într-un borcan 10 linguri de pulbere de seminţe, care se acoperă cu 400 ml de alcool alimentar de 50 de grade. Se amestecă până când masa de pulbere a fost acoperită, se închide borcanul ermetic şi se lasă conţinutul la macerat 12 zile. Preparatul se strecoară, se adaugă 10 picături de ulei volatil de chimen, se agită bine, iar extractul astfel obţinut se pune în sticluţe mici, închise la culoare.

3 aplicaţii externe

Crampe abdominale la sugari şi la copiii mici – în apa de baie se toarnă 1-3 linguri de tinctură de chimen.

Micoza bucală – de trei ori pe zi se clăteşte gura cu 100 ml de infuzie combinată, în care s-au pus 1-2 picături de ulei de chimen.

Răni deschise – se spală rana şi se curăţă bine cu tinctura de chimen nediluată. Este un tratament dureros pe moment, dar foarte util. Chimenul are efecte antibiotice puternice şi, aplicat direct, distruge virusul tetanic.

Sursa: http://antenasatelor.ro/curiozit%C4%83%C5%A3i/natura/2271-chimenul-un-adevarat-panaceu-4-re%C8%9Bete-miraculoase-%C8%99i-alte-sfaturi-din-batrani.html  https://commons.wikimedia.org/wiki/Carum_carvi https://ro.wikipedia.org/wiki/Chimen

Planta are un aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini de 20-30 cm. Pețiolul florii are 40-60 cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime.

Planta preferă locațiile calde, însorite și solul bine drenat.

Chimenul (în engleză caraway) nu este același lucru cu chimionul (Cuminum cyminum, în engleză cumin). Identificarea lor este incorectă și foarte mulți fac această confuzie în diverse publicații, în special pe internet. De la chimen se folosesc în general fructele sau rădăcina, iar de la chimion se folosesc atât semințele cât și fructele. Semințele de chimion sunt mai iuți, mai deschise la culoare și mai mari decât fructele chimenului. Chimionul este utilizat pe post de condiment cu preponderență în Africa de Nord, Orientul Mijlociu, vestul Chinei, India, Cuba și nordul Mexicului. Chimenul, pe de altă parte, este folosit la condimentarea brânzeturilor, a cărnii, sau la prepararea supelor și cremelor de legume în special în Europa Centrală și Scandinavia.

Fructele au un miros și gust puternice, asemănătoare cu ale anasonului, care provin de la uleiurile aromatice conținute. Fructele de chimen, întregi sau măcinate, sunt folosite ca mirodenie în diverse feluri de pâine, în special pâinea de secară.

Chimenul este de asemenea folosit în lichioruri, mâncăruri gătite la cuptor, precum și în diverse alte feluri de mâncare, aparținând în special bucătăriilor din Europa Centrală și Scandinavia, un exemplu fiind varza acră. Este folosit și pentru a aroma brânzeturile cum ar fi havarti. Akvavit și câteva alte lichioruri conțin de asemenea chimen. Infuzia preparată din semințe de chimen este folosită pentru calmarea colicilor intestinale. Uleiul din semințe de chimen este folosit ca ingredient în săpunuri, loțiuni și parfumuri.

În una dintre nuvelele cuprinse în Oameni din Dublin de James Joyce, un personaj mănâncă fructe de chimen pentru a-și ascunde mirosul de alcool al respirației.

Chimenul este foarte apreciat în terapeutica naturistă datorită proprietăților lui de reglare a funcțiilor stomacului, fiind și un antiinflamator intestinal. Cu mult timp înainte, chimenul era utilizat la vindecarea răcelilor și durerilor de stomac, astăzi el are întrebuințări multiple: tratează anorexia, hemoroizii (pulbere de semințe de chimen), dismenoreea, bronșita, colicile intestinale, reglează menstruația și elimină viermii intestinali.

Ceaiul de semințe de chimen se recomandă pentru tratarea afecțiunilor menționate anterior. Cataplasmele cu semințe de chimen fierte ajută la tratarea sânilor inflamați și umflați.

Fructele și frumusețea


532_shutterstock_66069148

Fructele, fiind considerate aliati ai sanatatii, au si statutul incontestabil de aliat al frumusetii. Cele mai apreciate creme, lotiuni, uleiuri, sampoane sunt cele ce au ca ingrediente extracte de fructe. Produsele de frumusete respective relaxeaza, tonifica si parfumeaza placut corpul. Au efecte linistitoare si chiar antistres sau, din contra, tonice si dinamizante.

 – Fructele sunt excelente depozite de vitamine ale caror proprietati sunt utile diverselor tipuri de ten. Astfel, ananasul, bogat in vitaminele A, B si C, este folosit frecvent in retetele cosmetice care dau o stralucire aparte tenului. Kiwi, atat de bogat in vitamina C, este energizant si anihileaza efectul nociv al oxidantilor. Capsunile hidrateaza excelent pielea, piersicile sunt tonifiante, in timp ce grepfrutul este reechilibrant si improspateaza tenul.

 – Sampoanele si mastile pe baza de fructe trateaza eficient problemele capilare, echilibrand procesele de la nivelul pielii capului. Produsele pe baza de extract de portocale si lamai au proprietati antiseptice. De asemenea, redau o stralucire frumoasa parului gras. Folosita ca atare, portocala stimuleaza regenerarea parului tern si „obosit”. Banana trateaza cu blandete dar eficient parul fin si fragil. Kiwi, prin continutul sau ridicat in vitamina C, constituie un antioxidant natural excelent.

 – Acizii din fructe au revolutionat cercetarea in domeniul cosmeticii si aceasta pentru ca au puteri surprinzatoare. In concentratii slabe (1-2%), alfa hidroxi acizii, de exemplu, hidrateaza excelent pielea. In concentratii mai mari ei produc exfolierea celulelor moarte ale epidermei. Acest peeling usor si regulat face pielea mai catifelata si mai luminoasa. Acizii din fructe sunt introdusi in formula laptelui de corp pentru a hidrata, catifela si ameliora aspectul acestuia. Cremele de fata cu acizi din fructe s-au dovedit a fi eficace tuturor tipurilor de ten.

ECATERINA BATRANEANU

Sursa: http://www.revistamagazin.ro/content/view/11646/5/

Exista o multime de tratamente cu fructe pentru ten si pentru piele, important este sa ne acordam mai mult timp pentru ingrijire. Ca sa incepem sa ne ingrijim trebuie sa stim si ce tip de ten avem, dupa aceea sa incercam si fructul ideal pentru tenul nostru. Iata cateva sfaturi.
Pentru tenul uscat fructele recomandate ar fi: bananele, capsunile, piersicile, caisele, rodia – au efecte nutritive.
Pentru  tenul normal: bananele, portocalele, mandarinele, capsunile, caisele, piersicile kiwi -fructe cu efect nutritiv, tonic si hidratant.
Pentru tenul gras fructele recomandate sunt coacazele, kiwi, grepfrut, struguri, portocala, mandarine, ananas, lamai, pepene rosu, cirese, – au un efect astringent.
Pentru tenul congestionat: aveti  nevoie de fructe cu efect hidratant si calmant,      zmeura, piersici, mandarine, caise.
Rodia pentru frumusete
Fruct originar din Asia, rodia este folosita de 10.000 de ani ca remediu natural. In afara de gustul sau special, pe care trebuie neaparat sa il descoperiti, sucul de rodie are actiuni benefice asupra sanatatii si a circulatiei sangvine. Consumat in mod regulat, sucul de rodie ajuta la o buna functionare cardiovasculara.
Rodia contine fosfor, potasiu, magneziu si fier. Contine si putina Vitamina C. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti naturali. Contine anti-inflamatoare care ii confera proprietati asemanatoare ceaiului verde. Rodia mai este bogata in tanine, flavonoide, acid elagic, acizi grasi, vitamine si oligoelemente.
Azi intalnim rodia in majoritatea produselor cosmetice: geluri de dus, uleiuri pentru corp, creme.
Beneficii:
  1. Regenereaza celulele;
  2. Hraneste pielea;
  3. Rodia are efect anticancerigen, anticarcinogen, antiviral;
  4. Ajuta la depigmentarea petelor cauzate de arsurile solare;
  5. Cremele antirid pe baza de rodie sunt foarte eficiente;
Strugurele si tineretea organismului
Strugurele, fructul “rege”, este bogat in Vitaminele C, A, B, in saruri minerale, acizi si ologoelementi (fosfor, potasiu, magneziu,calciu). Proprietatile samburilor de strugure: acestia catifleaza, exfoliaza, improspateaza, hranesc, regenereaza si lupta impotriva imbatranirii premature a pielii. Samburele de strugure este recomandat si pentru a trata problema picioarelor grele. Consumand struguri puteti imbina utilul cu placutul. Cu samburii de strugure va mai puteti face masti naturale de frumusete.
Pentru tenul uscat: zdrobiti cateva boabe de struguri si amestecati-le cu putina miere. Intindeti pe piele si lasati sa actioneze timp de 20 de minute. Apoi clatiti bine. Apoi aplicati o crema hidratanta.
Ciresele si frumusetea tenului
Sunt adevarate furnizoare ale frumusetii tenului. Ciresele contin melatonina, substanta imunostimulatoare care ne provoaca somnul adica antidotul ideal pentru a sterge  urmele stresului zilnic. Ciresele sunt bogate in fibre si in apa asigura hidratarea organismului, in special a tegumentelor. Ciresele nu au grasimi sau colesterol, au o valoare calorica redusa, deci ideale pentru silueta ta. Ajuta la pastrarea unui tranzit intestinal potrivit, au efecte pozitive in detoxifierea organismului.
Ciresele contin antocianine care dau culoarea rosie fructului. Antocianinele sunt si substante antioxidante care alaturi de vitamina C, mentin sanatatea colagenului, adica a elementului de baza al structurii tegumentelor si mucoaselor. Ciresele au o actiune curativa in iritatiile tenului, acneei si dermatitei seboreice.
Bananele si hidratarea
Bananele hidrateaza in profunzime tenul. Aplicati un  piure de banane pe fata si clatiti dupa 15 minute. Mai puteti amesteca banana cu putin ulei de masline si miere de albine. Lasati masca sa actioneze timp de 30 de minute pe fata si pe decolteu, apoi clatiti cu apa calduta.
Merele – recomandate pentru tenul uscat
Merele  sunt  recomandate celor cu tenul uscat. Compresele cu suc de mere aplicate pe fata si pe sani au un efect de lifting. Va puteti prepara o masca din sucul unui mar si o lingurita de miere de albine. Lasati masca sa actioneze timp de 15 minute, si apoi indepartati-o cu apa calduta.
Piersicile hranesc pielea si o regenereaza
Pentru un ten stralucitor, puteti aplica pur si simplu sucul unei piersici si sa-l lasati sa actioneze timp de 10 minute. Sau amestecati sucul de piersica cu o lingura de smantana si cateva picaturi de suc de lamaie. Dupa cinci minute, indepartati masca cu apa calduta
Avocado hraneste si tonifica pielea
Pasati miezul fructului de avocado si amestecati-l cu putina zeama de lamaie si o lingurita de miere. Lasati masca sa actioneze 15 minute si apoi indepartati-o cu apa calduta.
Sursa: http://www.cura-de-slabire.ro/sfaturi/frumoasa-cu-ajutorul-fructelor/

Ce mănâncă în fiecare zi călugării budiști care ajung la vârste impresionante


Se spune că nu există mâncare mai sănătoasă decât a lor, şi că ei posedă secretul vieţii îndelungate.

Secretul lor nu constă în curele de slăbire ci, după cum spun specialiştii, ceva foarte simplu şi la îndemâna oricui, dar greu de urmat pentru că trebuie voinţă.

Călugării budişti nu consumă rădăcina plantelor, prin urmare din meniu le lipsesc rădăcinoase precum cartofii, morcovul sau ceapa. În schimb, budiştii au „liber” la plantele de la care se consumă partea superioară, la cereale, precum şi la fructe. În anumite ramuri ale budismului sunt interzise şi legumele sau condimentele cu aromă puternică (cum ar fi usturoiul sau coriandrul) deoarece se consideră că excită în exces simţurile!

Foarte important

Într-un templu budist este respectat cu stricteţe stilul alimentar vegetarian. Alimentaţia şi stilul de viaţă al călugărilor au un rol foarte important în minimizarea efectelor dăunătoare ale chimicalelor. De asemenea, budismul pune mare accent pe echilibru, cumpătarea aplicându-se mai ales la masă. Astfel, dacă ar fi să urmaţi sfaturile călugărilor, va trebui să vă opriţi din mâncat nu atunci când sunteţi sătuli, ci atunci când muşchii abdomenului încep să se întindă. Specialiştii spun că nu vom putea avea o digestie sănătoasă dacă nu avem şi energia necesară pentru acest proces, energie care va lipsi dacă stomacul este plin şi suprasolicitat. Călugării respectă şi o anumită proporţie atunci când vine vorba despre ceea ce consumă. Astfel, se spune că la o masă trebuie să existe două sferturi alimente solide, un sfert lichid şi… un spaţiu gol!

Un alt secret al lor este… apa. Consumă apă dimineaţa, imediat după ce se trezesc, şi este vorba despre apă fiartă. Aceasta este recomandată şi la 20 de minute după orice masă, scopul fiind detoxificarea organismului şi echilibrarea fluidelor din corp. Dieta Zen reprezintă un regim inspirat din stilul de viaţă al călugărilor budişti. Cerealele trebuie să constituie baza fiecărei mese, aşa că cel puţin 60% din meniuri au la bază orez (de preferinţă integral) sau ovăz, secară şi mei.

Este interzis consumul de grâu şi de făină din acesta. Cerealele pot fi combinate cu legume proaspete, exceptând vinetele şi roşiile. Ocazional se pot mânca peşte, lactate şi fructe. Nu se acceptă alimentele care au fost procesate, cele care au fost îndulcite sau colorate artificial, drojdia, praful de copt, condimentele, sosurile, sarea şi nici cele importate din alte zone climatice. Mâncarea nu se prepară niciodată la microunde sau pe aparate electrice şi sunt acceptate doar ceaiurile din plante şi apa plată. Prin urmare, după cum subliniază tot specialiştii, “nu imposibil,dar  greu de urmat, deoarece unii nu pot mânca într-un asemenea mod, sau pur şi simplu nu pot mânca asemenea lucruri”!

Sursa: EVZ