Pe măsură ce criza economică se adâncește, iar sancțiunile Vestului continuă să se abată asupra economiei rusești, președintele Vladimir Putin a anunțat, vineri, reducerea salariilor, inclusiv a salariului său, cu un procent de 10%, potrivit purtătorului de cuvânt Tass.
Documentele guvernului dezvăluite în cursul anului 2014 situau salariul anual al lui Putin undeva la 3,7 milioane de ruble – aproximativ 61.000 dolari astăzi, având în vedere inflația cu care se confruntă economia rusească.
Decizia lui Putin se adresează atât oficialilor Guvernului cât și membrilor administrației și Camerei de Conturi, printre aceștia numărându-se primul-ministru Dmitri Medvedev, procurorul general Yury Chaika și președintele Comitetului de Investigație, Alexander Bastrykin.
Reducerile de salarii ale miniștrilor vin după o perioadă în care Putin a fost nevoit să anuleze vacanțele acestora, declarând la acea vreme în fața acestora că „Guvernul și structurile sale variate nu își permit asemenea vacanțe, cel puțin nu în acest an. Știți foarte bine despre ce vorbesc.”
(Vezi şi: Rusia, în pragul unui colaps economic)
(Vezi şi: Rusia a refuzat să mai finanțeze Transnistria)
Sancțiuni internaționale împotriva Rusiei au avut loc în mai multe etape (valuri). Sancțiunile au fost aplicate la scurt timp după intervenția armată rusă în criza din Crimeea din februarie-martie 2014 și ca urmare a sprijinului Rusiei privind declarația unilaterală de independență a Republicii Crimeea și ulterior a intrăriiRepublicii Crimeea în Federația Rusă[8] – și după escaladare ulterioară a situației din estul Ucrainei, văzută de către cei care au inițiat sancțiuni ca o încălcare a integrității teritoriale a Ucrainei de către Rusia. Următoarea rundă de sancțiuni a fost asociată cu prăbușirea unui Boeing 777 în regiunea separatistăDonețk la 17 iulie 2014.
Măsurile includ înghețarea activelor și introducerea regimului de vize pentru persoanele incluse în listele speciale (lista UE și lista Statelor Unite ale Americii), precum și interdicția asupra unor companii și impunerea de sancțiuni pentru stoparea relaților de afaceri cu persoane fizice și organizații care sunt incluse în liste.
Primele sancțiuni împotriva Rusiei au fost impuse în martie 2014.[9] Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au impus un al doilea val de sancțiuni împotriva Rusiei în aprilie 2014.[10] Al treilea val a fost aprobat în iulie 2014.[11] Cu toate acestea, Ucraina însăși continuă cooperarea militaro-industrială cu Rusia, inclusiv întreținerea programată a arsenalului nuclear rusesc din Ucraina.[12] În data de 12 septembrie 2014 a intrat în vigoare cea de-a patra rundă de sancțiuni impusă de Occident Rusiei,[13] drept reacție la anexarea ilegală a Crimeei și la influența Moscovei asupra separatiștilor din estul Ucrainei.[14] Aceasta țintește domeniul energiei, al apărării și financiar al Rusiei. Sancțiunile vizează mari companii rusești care nu vor putea fi finanțate și primi împrumuturi din UE. Printre acestea se numără: OboronProm, Rosneft, Transnefti și Gazpromnefti, dar și cinci mari bănci din Rusia, printre care Sberbank, VTB, Gazprombank, VEB și Rosselhozbank. De asemenea, 24 de persoane, printre care noii lideri din Donbas, membrii Guvernului din Crimeea, precum și decidenți și oligarhi ruși, au fost adăugate pe lista celor vizați de noile sancțiuni. În rândul acestora a intrat și controversatul deputat rus Vladimir Jirinovski.[14][15]
(Vezi şi: Măsuri dipserate în Rusia) – sursa – paginaderusia.ro
Multiversuri! 