Caricaturile zilei


m_110420mg chine-tibet-zapiro m_090212mg Obama-Zapiro m_120405tt

malema-zapiroVezi mai multe aici.

Anunțuri

Umbra războiului nuclear, mai prezentă ca niciodată


Angela+Merkel+Vladimir+Putin+Year+Focus+2007+YU3Kk7utavVlIn ultimii 25 de ani, posibilitatea unui război nuclear a fost utopica. Nici in anii Razboiului Rece, atat URSS cat si SUA, desi au fost aproape sa apese pe butonul rosu, niciuna dintre aceste mari forte nu a avut curajul sa o faca.

(Citeşte şi:  )

Poate cea mai alarmanta predictie facuta de Stratfor in ultima perioada este cea legata de colapsul Rusiei, intrarea acesteia in criza economica si startul unei dispute nucleare intre marile puteri armate ale lumii. Strafor nu crede ca Federatia Rusa, in actuala ei forma, va reusi sa supravietuiasca urmatoarea decada dupa ce i-au fost aplicatie sanctiuni economice, preturile petrolului s-au prabusit iar rubla s-a devalorizat.

In ultimii 25 de ani, posibilitatea unui razboi nuclear a fost utopica. Nici in anii Razboiului Rece, atat URSS cat si SUA, desi au fost aproape sa apese pe butonul rosu, niciuna dintre aceste mari forte nu a avut curajul sa o faca.

In aprilie 2009, Barack Obama, intr-un discurs rostit la Praga, promitea sa repuna pe masa Tratatul de Non-Proliferare, in contextul ambitiilor nucleare ale Iranului. Cateva luni mai tarziu, Barack Obama primea premiul Nobel pentru pace.

In 2010, Obama revenea in Praga si semna un acord militar cu Rusia, noul START, care reducea numarul focoaselor nucleare strategice, de fiecare parte, la 1.550. Cosemnatarul era, la acea vreme, Dmitri Medvedev. O luna mai tarziu de la semnarea actului avea loc o conferinta de revizuire a Tratatului de Non-Proliferare, acolo unde s-a convenit un plan de 64 de puncte destinat sa consolideze trei idei de baza:

  1. toate tarile pot sa imparta intre ele beneficiile non-militare ale tehnologiei nucleare
  2. statele non-nucleare si care folosesc tehnologia nucleara nu au voie sa devina state nucleare in domeniul militar
  3. statele nucleare promit sa continue dezarmarea nucleara

In mai 2015, tarile semnatare ale Tratatului de Non-Proliferare se vor intalni, din nou, pentru a vedea in ce stadiu a fost pus in aplicare acest acord. Intre timp, s-au intamplat multe alte lucruri. SUA si Rusia si-au racit relatiile si nici vorba de cooperare, astazi, in domeniul securitatii nucleare. Vladimir Putin nu conteneste sa profite de fiecare ocazie ca sa isi laude potentialul nuclear al tarii sale in domeniul militar.

“Nu stiu daca in peninsula Crimeea avem arme nucleare. Nu stiu de niciun astfel de plan, dar, in principiu, daca vrem, putem sa aducem!” Mikhail Ulyanov, seful departamentului ministerial de control a armelor

Nimeni nu stie cu exactitate cate focoase nucleare are Iranul, de exemplu, insa, ceea ce se stie este ca, la fel ca si Libia, aceasta tara a inceput activitati nucleare in secret incalcand prevederile Tratatului de Non-Proliferare. Se presupune ca si Siria a intrat in acest “club select”.

nuclear1

De la aspiratii nucleare la arsenal nuclear este cale lunga. Insa merita de evidentiat fiecare stat ce poate sa faca.

  • Rusia – focoase nucleare estimate: 8,000
    Rusia planuieste sa construiasca noi rachete balistice intercontinentale pentru a le inlocui pe cele vechi, bazate pentru sistemul la sol. Unul dintre aceste tipuri de rachete se numeste Sarmat si poate duce de unul singur cate 15 focoase nucleare. Analistii militari afirma ca, in cazul unui razboi nuclear, aceasta ar fi principala arma a rusilor. Submarinele Borei, de ultima generatie, ii vor permite Rusiei sa isi mentina rachetele balistice pe submarine intr-o patrulare permanenta pentru prima data de la finele Razboiului Rece.
  • SUA – focoase nucleare estimate: 7,300
    In concordanta cu acordul START semnat cu Rusia in 2010, americanii nu au in plan sa isi mareasca arsenalul strategic. Insa, ei s-au lansat in a dezvolta un nou focos nuclear potrivit atat pentru submarine cat si pentru rachete balistice la sol. Americanii mai vor sa dezvolte un bombardier cu raza lunga de actiune care sa penetreze sistemele de aparare aeriana ale adversarilor.
  • Franta – focoase nucleare estimate: 300
    “Perla coroanei” militare franceze sunt rachetele Triomphant, folosite pe submarine. Tot ceea ce inseamna submarine, avioane, rachete, focoase nucleare si facilitati de productie de armament au intrat in programe de modernizare care se intind pe urmatorii zece ani.
  • China – focoase nucleare estimate: 250
    China a testat prima arma nucleara acum 100 de ani. Pana in 2006, China nu era un adversar redutabil la acest capitol iar presedintele Xi Jinping a renuntat la promisiunea facuta de China ca, daca se iveste situatia, nu va fi ea cea care va folosi armele nucleare.
  • Marea Britanie: focoase nucleare estimate: 225
    Patru submarine invechite Vanguard vor fi inlocuite cu unele noi, de noi generatie, numite Trafalgar. Aceasta operatiune se va intinde pe zece ani. Toate vor fi dotate cu rachete americane Trident D5.
  • Pakistan: focoase nucleare estimate: 120
    Pakistan a inceput unul dintre cele mai rapide programe de arme nucleare. Pakistan beneficiaza de 11 avioane, rachete balistice si rachete de croaziera.
  • India – focoase nucleare estimate: 110
  • Israel – focoase nucleare estimate: 80
  • Coreea de Nord – focoase nucleare estimate: 10

Sursa: Capital.ro

Războiul nuclear (sau războiul atomic) este un conflict militar sau o strategie politică în care sunt folosite arme nucleare. În comparație cu războiul convențional, războiul nuclear este mult mai distructiv ca rază și grad de afectare. Un război major nuclear ar putea avea efecte grave pe termen lung, în primul rând din cauza radiațiilor, dar și datorită poluării atmosferice care, posibil, ar duce la o iarnă nucleară, care ar putea dura decenii, secole sau chiar milenii, după atacul inițial, în funcție de numărul de bombe nucleare lansate.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 și sfârșitul așteptat al Războiului Rece, amenințarea unui război nuclear major între superputeri a fost, în general, mai scăzut. De atunci, îngrijorarea față de armele nucleare s-a mutat la prevenirea conflictelor nucleare rezultate din proliferarea nucleară și amenințarea terorismului nuclear.

Doar două arme nucleare au fost utilizate pe timp de război, ambele declanșate de Statele Unite aproape de sfârșitul celui de-al doilea război mondial. La 6 august 1945, un dispozitiv cu uraniu (nume de cod „Little Boy„) a fost detonat deasupra orașului japonezHiroshima. Trei zile mai târziu, la 9 august, un dispozitiv pe bază de plutoniu (nume de cod „Fat Man„), a fost detonat deasupra orașului Nagasaki, Japonia. Aceste două atacuri cu bomba nucleară au dus la moartea a aproximativ 200.000 de oameni (majoritatea civili).

Sursa: Wikipedia 

Propagandă mincinoasă a rușilor: Da, suntem ”ocupanți” prin naștere! (Controlul minţii) (Video)


Filmul militant descrie invaziile si ocupatia ruseasca de-a lungul istoriei a vecinilor sai ca pe o forță civilizatoare. Filmul a devenit foarte popular în Rusia dupa ce a fost postat de vicepremierul rus Dmitri Rogozin, potrivit Radio Europa Liberă.

(Vezi şi: SBU: Atenție! Canalele rusești folosesc cel de-al ”25-lea cadru”) (Notă: Dacă ruşii fac asta şi restul lumii o face!)
(Vezi şi: MESAJE SUBLIMINALE. Cum manipulează posturile de televiziune ruseşti)

(Vezi şi: Teoria televizorului)

Clipul durează două minute și jumătate și conține grafică și animație de calculator. În film este „apărată” ocupația rusă a țărilor învecinate, în perioada sovietică, încercând să arate că aceste țări au intrat într-o perioada mult mai proasta după plecarea lor din orbita Moscovei.

Cetățenii țărilor baltice curata acum „toalete în Europa”, iar cei din Asia Centrală trăiesc din împrumuturi americane și din cultivarea drogurilor.

Ucraina este acuzata în video că distruge întreprinderile „cu mare dificultate construite de rusi”.

Video se incheie apoteotic cu declaratia: „da, sunt un ocupant și m-am săturat sa ma scuz, sunt ocupant din naștere„, iar apoi se anunta ca ocupantul nu are nevoie de „ipocrita liberatate” sau „putrezita democratie” şi „falsele valori occidentale”, „avem alte interese”.

„Va avertizez politicos pentru ultima oară: Nu va bagati! Am construit pacea, îmi place pacea, dar știu să lupt – sunt cel mai bun”.

Aparent, mesajul este adresat președintelui SUA, Barack Obama.

(Vezi şi:Un post de televiziune rusesc prezintă în cât timp poate armata rusă să invadeze capitalele europene)

(Citeşte şi: 10 strategii de manipulare a populației aplicate zi de zi de elite)

Sursa: http://www.paginaderusia.ro/video-mesajul-imperialistilor-rusi-lui-obama-da-suntem-ocupanti-prin-nastere/

Măsuri disperate. În Rusia nu mai sunt bani!


Imagine__15202Pe măsură ce criza economică se adâncește, iar sancțiunile Vestului continuă să se abată asupra economiei rusești, președintele Vladimir Putin a anunțat, vineri, reducerea salariilor, inclusiv a salariului său, cu un procent de 10%, potrivit purtătorului de cuvânt Tass.

Documentele guvernului dezvăluite în cursul anului 2014 situau salariul anual al lui Putin undeva la 3,7 milioane de ruble – aproximativ 61.000 dolari astăzi, având în vedere inflația cu care se confruntă economia rusească.

Decizia lui Putin se adresează atât oficialilor Guvernului cât și membrilor administrației și Camerei de Conturi, printre aceștia numărându-se primul-ministru Dmitri Medvedev, procurorul general Yury Chaika și președintele Comitetului de Investigație, Alexander Bastrykin.

Reducerile de salarii ale miniștrilor vin după o perioadă în care Putin a fost nevoit să anuleze vacanțele acestora, declarând la acea vreme în fața acestora că „Guvernul și structurile sale variate nu își permit asemenea vacanțe, cel puțin nu în acest an. Știți foarte bine despre ce vorbesc.”

(Vezi şi: Rusia, în pragul unui colaps economic)

(Vezi şi: Rusia a refuzat să mai finanțeze Transnistria)

Potrivit CNN, salariul lui Putin este unul modest, comparat cu cele ale altor lideri ai lumii. Astfel, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama câştigă anual 400.000 de dolari, în timp ce Angela Merkel, cancelarul Germaniei, are un venit anual de 240.000 de dolari pe an.
De asemenea numeroşi membri ai poliţiei ruse şi din trupele speciale au fost disponibilizaţi din cauza sancţiunilor internaţionale îndreptate împotriva Rusiei.

Sancțiuni internaționale împotriva Rusiei au avut loc în mai multe etape (valuri). Sancțiunile au fost aplicate la scurt timp după intervenția armată rusă în criza din Crimeea din februarie-martie 2014 și ca urmare a sprijinului Rusiei privind declarația unilaterală de independență a Republicii Crimeea și ulterior a intrăriiRepublicii Crimeea în Federația Rusă[8] – și după escaladare ulterioară a situației din estul Ucrainei, văzută de către cei care au inițiat sancțiuni ca o încălcare a integrității teritoriale a Ucrainei de către Rusia. Următoarea rundă de sancțiuni a fost asociată cu prăbușirea unui Boeing 777 în regiunea separatistăDonețk la 17 iulie 2014.

Măsurile includ înghețarea activelor și introducerea regimului de vize pentru persoanele incluse în listele speciale (lista UE și lista Statelor Unite ale Americii), precum și interdicția asupra unor companii și impunerea de sancțiuni pentru stoparea relaților de afaceri cu persoane fizice și organizații care sunt incluse în liste.

Primele sancțiuni împotriva Rusiei au fost impuse în martie 2014.[9] Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au impus un al doilea val de sancțiuni împotriva Rusiei în aprilie 2014.[10] Al treilea val a fost aprobat în iulie 2014.[11] Cu toate acestea, Ucraina însăși continuă cooperarea militaro-industrială cu Rusia, inclusiv întreținerea programată a arsenalului nuclear rusesc din Ucraina.[12] În data de 12 septembrie 2014 a intrat în vigoare cea de-a patra rundă de sancțiuni impusă de Occident Rusiei,[13] drept reacție la anexarea ilegală a Crimeei și la influența Moscovei asupra separatiștilor din estul Ucrainei.[14] Aceasta țintește domeniul energiei, al apărării și financiar al Rusiei. Sancțiunile vizează mari companii rusești care nu vor putea fi finanțate și primi împrumuturi din UE. Printre acestea se numără: OboronProm, Rosneft, Transnefti și Gazpromnefti, dar și cinci mari bănci din Rusia, printre care Sberbank, VTB, Gazprombank, VEB și Rosselhozbank. De asemenea, 24 de persoane, printre care noii lideri din Donbas, membrii Guvernului din Crimeea, precum și decidenți și oligarhi ruși, au fost adăugate pe lista celor vizați de noile sancțiuni. În rândul acestora a intrat și controversatul deputat rus Vladimir Jirinovski.[14][15]

(Vezi şi: Măsuri dipserate în Rusia) – sursa – paginaderusia.ro

Obama solicită Congresului o declarație de război


obamaAstăzi 11 februarie 2015, președintele Obama a solicitat Congresului aprobarea unei declarații de război împotriva ISIS.

Președintele Obama trimite un proiect de lege în Congresul SUA care autorizează folosirea forței militare în lupta împotriva statului islamic. Într-o scrisoare trimisă parlamentarilor şi care însoțeşte cererea, Obama îi îndeamnă să „arate lumii că suntem uniți în hotărârea noastră de a contracara amenințarea.” Rezoluția lui Obama și scrisoarea sa au fost distribuite mass-mediei de către Associated Press.

Obama cere o autorizaţie pentru doar trei ani fără nici o restricție în cazul în care forțele americane ar fi amenințate de un pericol.

Se va ajunge în situaţia ca președintele Obama să aibă autoritatea de a duce un război oriunde în lume timp de 3 luni fără aprobare congresului?

Citeşte şi: Obama va cere Congresului autorizare pentru „un război de trei ani” cu ISIS