Chimenul – aliment și medicament


Seminţe de chimen
Seminţe de chimen

Chimenul (Carum carvi) este o plantă bianuală din familia Apiaceae, care crește înEuropa și în vestul Asiei în soluri argiloase, uscate. Are, ca și chimionul, nevoie de foarte mult soare pentru a se dezvolta în condiții ideale și pentru a produce fructe aromate.

În medicina populară chimenul este folosit în alimentaţie şi ca medicament, considerat, un panaceu în afecţiunile gastrice.

Decoctul şi ceaiul din seminţe de chimen se dădeau copiilor mici pentru a le calma colicile, iar supa de chimen stilmulează lactaţia femeilor care alăptează.

În Antichitate chimenul era introdus obligatoriu în dieta soldaţilor, pentru a-i feri de bolile infecţioase, oboseală şi afecţiuni digestive.

Mai este folosit ca tonic sau stimulent al poftei de mâncare, dar şi ca produs cosmetic pentru curăţarea tenului. Seminţele de chimen conţin minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, fier) şi vitamine din complexul B, vitaminele A şi C. Întregi sau măcinate, seminţele de chimen sunt folosite ca mirodenie în diverse feluri de pâine, în brânzeturi, în produsele din carne sau supe.

Ce alte proprietăţi terapeutice mai are chimenul? Stimulează digestia,  combate colicii abdominali la bebeluşi, previne balonările şi flatulenţa, elimină gazele intestinale, creşte pofta de mâncare, combate inflamaţiile intestinale, calmează durerile de stomac, are efecte antiinflamatoare intestinale puternice, ajută la echilibrarea florei intestinale, tratează diareea, previne colita de fermentaţie, sindromul colonului iritabil, colicii, enterocolita, previne halena (mirosul urât al respiratiei), ajută la tratarea durerilor menstrual, stimulează secreţia lactaţiei, îmbunătăţeşte calitatea laptelui matern, calmează inflamaţiile sânilor în timpul alăptării, stimulează imunitatea şi combate răceala, are calităţi antiinflamatoare, are efecte tonice nervoase, favorizează circulaţia cerebrală , în bolile plămânilor, chimenul fluidifică secreţiile bronşice, are efecte benefice în bolile de inimă, prin proprietăţile sale diuretice, curăţă tenul datorită uleiului volatil pe care îl conţine

4 rețete pentru uz intern

Ceai (infuzie): 2 linguriţe de seminţe măcinate la o cană (250 ml) cu apă clocotită. Se lasă 5 minute, apoi se strecoară. Infuzia se consumă cât de caldă posibil, pentru a beneficia de maximumul proprietăţilor antispastice şi calmante. Se beau 2-3 căni pe zi.

Decoct: O linguriţă cu vârf de seminţe la o cană de apă. Se fierbe timp de 5 minute, se strecoară şi se bea pe stomacul gol.

Extract: 3-4 linguri de seminţe mărunţite la 500 ml de alcool rafinat 40% se lasă 2 săptămâni la loc însorit. Se folosesc 10-15 picături luate pe o linguriţă de zahăr.

Tinctura: se pun într-un borcan 10 linguri de pulbere de seminţe, care se acoperă cu 400 ml de alcool alimentar de 50 de grade. Se amestecă până când masa de pulbere a fost acoperită, se închide borcanul ermetic şi se lasă conţinutul la macerat 12 zile. Preparatul se strecoară, se adaugă 10 picături de ulei volatil de chimen, se agită bine, iar extractul astfel obţinut se pune în sticluţe mici, închise la culoare.

3 aplicaţii externe

Crampe abdominale la sugari şi la copiii mici – în apa de baie se toarnă 1-3 linguri de tinctură de chimen.

Micoza bucală – de trei ori pe zi se clăteşte gura cu 100 ml de infuzie combinată, în care s-au pus 1-2 picături de ulei de chimen.

Răni deschise – se spală rana şi se curăţă bine cu tinctura de chimen nediluată. Este un tratament dureros pe moment, dar foarte util. Chimenul are efecte antibiotice puternice şi, aplicat direct, distruge virusul tetanic.

Sursa: http://antenasatelor.ro/curiozit%C4%83%C5%A3i/natura/2271-chimenul-un-adevarat-panaceu-4-re%C8%9Bete-miraculoase-%C8%99i-alte-sfaturi-din-batrani.html  https://commons.wikimedia.org/wiki/Carum_carvi https://ro.wikipedia.org/wiki/Chimen

Planta are un aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini de 20-30 cm. Pețiolul florii are 40-60 cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime.

Planta preferă locațiile calde, însorite și solul bine drenat.

Chimenul (în engleză caraway) nu este același lucru cu chimionul (Cuminum cyminum, în engleză cumin). Identificarea lor este incorectă și foarte mulți fac această confuzie în diverse publicații, în special pe internet. De la chimen se folosesc în general fructele sau rădăcina, iar de la chimion se folosesc atât semințele cât și fructele. Semințele de chimion sunt mai iuți, mai deschise la culoare și mai mari decât fructele chimenului. Chimionul este utilizat pe post de condiment cu preponderență în Africa de Nord, Orientul Mijlociu, vestul Chinei, India, Cuba și nordul Mexicului. Chimenul, pe de altă parte, este folosit la condimentarea brânzeturilor, a cărnii, sau la prepararea supelor și cremelor de legume în special în Europa Centrală și Scandinavia.

Fructele au un miros și gust puternice, asemănătoare cu ale anasonului, care provin de la uleiurile aromatice conținute. Fructele de chimen, întregi sau măcinate, sunt folosite ca mirodenie în diverse feluri de pâine, în special pâinea de secară.

Chimenul este de asemenea folosit în lichioruri, mâncăruri gătite la cuptor, precum și în diverse alte feluri de mâncare, aparținând în special bucătăriilor din Europa Centrală și Scandinavia, un exemplu fiind varza acră. Este folosit și pentru a aroma brânzeturile cum ar fi havarti. Akvavit și câteva alte lichioruri conțin de asemenea chimen. Infuzia preparată din semințe de chimen este folosită pentru calmarea colicilor intestinale. Uleiul din semințe de chimen este folosit ca ingredient în săpunuri, loțiuni și parfumuri.

În una dintre nuvelele cuprinse în Oameni din Dublin de James Joyce, un personaj mănâncă fructe de chimen pentru a-și ascunde mirosul de alcool al respirației.

Chimenul este foarte apreciat în terapeutica naturistă datorită proprietăților lui de reglare a funcțiilor stomacului, fiind și un antiinflamator intestinal. Cu mult timp înainte, chimenul era utilizat la vindecarea răcelilor și durerilor de stomac, astăzi el are întrebuințări multiple: tratează anorexia, hemoroizii (pulbere de semințe de chimen), dismenoreea, bronșita, colicile intestinale, reglează menstruația și elimină viermii intestinali.

Ceaiul de semințe de chimen se recomandă pentru tratarea afecțiunilor menționate anterior. Cataplasmele cu semințe de chimen fierte ajută la tratarea sânilor inflamați și umflați.

Anunțuri