The Theory of Everything or The Theory of Nothing by Terraflorin
De la Cinemagia citire aflăm că Theory of Everything descrie relaţia dintre Hawking şi soţia sa, Jane. Cei doi s-au cunoscut pe când erau studenţi la Cambridge în anii ’60, exact în vremea în care viitorul mare om de ştiinţă începea să sufere consecinţele afecţiunii care l-a paralizat, forţându-l să trăiască într-un scaun cu rotile şi să se exprime cu ajutorul unui computer sofisticat, conceput special pentru el de către un prieten.
(Citeşte şi: Filmul Interstellar şi… principiul holografic)
Teoria Întregului sau teoria nimicului? O teorie a întregului (a Totului) sau teoria finală, ultima teorie sau teoria teoriilor reprezintă un cadru teoretic al fizicii; un cadru ipotetic, unic şi atotcuprinzător care să explice întregul (Univers, Multivers, Multiversuri) și care să lege împreună toate aspectele fizice ale universului
Wikipedia: A theory of everything (ToE) or final theory, ultimate theory, or master theory is a hypothetical single, all-encompassing, coherent theoretical framework of physics that fully explains and links together all physical aspects of the universe.[1]:6 Finding a ToE is one of the major unsolved problems in physics. Over the past few centuries, two theoretical frameworks have been developed that, as a whole, most closely resemble a ToE. The two theories upon which all modern physics rests are general relativity (GR) and quantum field theory (QFT). GR is a theoretical framework that only focuses on the force of gravity for understanding the universe in regions of both large-scale and high-mass: stars, galaxies, clusters of galaxies, etc. On the other hand, QFT is a theoretical framework that only focuses on three non-gravitational forces for understanding the universe in regions of both small scale and low mass: sub-atomic particles, atoms, molecules, etc. QFT successfully implemented the Standard Model and unified the interactions (so-called Grand Unified Theory) between the three non-gravitational forces: weak, strong, and electromagnetic force.[2]:122
Stephen Hawking a fost inițial un adept al Teoriei Întregului, dar, luând în considerare Teorema lui Gödel (a incertitudinii), a concluzionat că ecuaţia/formula nu poate fi obținută.
Stephen Hawking was originally a believer in the Theory of Everything but, after considering Gödel’s Theorem, concluded that one was not obtainable.
Unii oameni vor fi foarte dezamăgiți dacă nu există o teorie a întregului, care să poate fi formulată ca un număr finit de principii. Am făcute parte din această tabără, dar m-am răzgândit. – Some people will be very disappointed if there is not an ultimate theory, that can be formulated as a finite number of principles. I used to belong to that camp, but I have changed my mind.
Concluzie: Stephen Hawking a fost iniţial un adept al Teoriei dar apoi a renunţat la ea considerând-o imposibil de formulat. Poate că este aşa poate că nu, viitorul o va arăta. Este imposibil ca el să fie ultimul mare fizician al omenirii! Dar nu înţeleg de ce filmul a fost numit aşa, adică ”Teoria întregului”, din moment ce pare a fi un eşec – mai potrivit ar fi Teoria Nimicului – pentru că nu a demonstrat cam nimic. Filmul se vrea a fi biografic dar producătorii lui nici nu au avut răbdare ca să prezinte povestea omului până la sfârşitul vieţii sale. Chiar şi atunci când se face o statuie de obicei se aşteaptă ca persoana înfăţişată acolo să fie decedată! Cu atât mai mult la un film de aşa calibru care are o audienţă mult mai mare decât statuia. Bun, nu e un capăt de ţară, mai avem statui dar şi filme biografice care prezintă oameni în viaţă! Cea mai bună explicaţie pentru alegerea titlului este banul – producătorii filmului au avut în vedere în primul gând să obţină câştiguri cât mai bănoase! S-au folosit (în scopuri publicitare) şi de titlul cărţii lui Hawking (care a fost un succes mondial) pentru a mări audienţa. Bugetul filmului este de 15 milioane de dolari americani şi a a încasat deja cca. 100 de milioane de dolari americani! Scenariul este scris de Anthony McCarten pe baza unei cărţi a primei soţii a lui Hawking, Travelling to Infinity: My Life with Stephen. Cartea şi filmul prezintă apariția și evoluția bolii sale, boala neutronului motor, precum și cariera sa de succes în domeniul fizicii.
De ce spuneam că mai potrivit ar fi Teoria Nimicului – pentru că nu a demonstrat cam nimic în acest domeniu.
Din scenariul filmului:
Teoria lui Penrose este prezentată astfel: O stea de peste trei ori mai mare decât Soarele nostru e pe cale să-şi încheie existenţa printr-un colaps. Forţele gravitaţionale ale întregii mase copleşesc forţa electromagnetică a fiecărui atom, astfel prăbuşindu-se spre interior. Dacă steaua are o masă suficientă, această contractare va continua, creând o gaură neagră, unde deformarea spaţiu-timp e atât de puternică, încât nimic nu-i poate scăpa, nici măcar lumina. Devine din ce în ce mai mică. În fapt, steaua devine mai densă, pe măsură ce atomii, chiar şi particulele subatomice, sunt literalmente strivite, într-un spaţiu din ce în ce mai mic. Iar la final rămânem cu o singularitate de spaţiu-timp… Spaţiul şi timpul încetează să existe.
Hawking s-a gândit cum ar fi dacă am aplica teoria lui Penrose despre găurile negre întregului univers… Dacă Einstein are dreptate sau dacă Teoria Relativităţii e corectă, atunci Universul e în expansiune. Dacă dai timpul înapoi, universul ar deveni din ce în ce mai mic. Şi dacă inversezi procesul până la capăt pentru a vedea ce s-a întâmplat la naşterea Timpului: se observă că Universul devine din ce în ce mai mic, devine din ce în ce mai dens, mai fierbinte… până când devine o singularitate spaţiu-timp.
Aşadar , Universul s-a născut din explozia unei găuri negre.
Nota mea: Dacă această teorie ar fi adevărată şi bazându-ne pe faptul că în universul observat se află numeroase găuri negre ar rezulta că într-un Univers, să zicem universul nostru, prin explozii frecvente ale găurilor negre, s-ar forma constant alte Universuri. Pe scurt un Univers în expansiune ar fi plin cu alte Universuri în expansiune, lucru care NU A FOST DETECTAT NICIODATĂ.
Prin urmare Stephen s-a sucit la 180 de grade, noua sa mare idee era că Universul nu are graniţe. Şi dacă nu are graniţe, nu are început…
Apoi a introdus conceptul de Radiație Hawking! Emisia radiației Hawking duce la scăderea masei găurii negre și, astfel, se ajunge la evaporarea găurii negre. PRIN URMARE O GAURĂ NEAGRĂ NU FORMEAZĂ UN ALT UNIVERS PRIN EXPLOZIE ci se stinge prin emisie de căldură. (Radiația Hawking este radiația termică)
Să vedem relaţia lui Hawking cu Dumnezeu aşa cum reiese din film:
Odată cu noua sa mare idee că Universul nu are graniţe şi nici început, Hawking considera că nu mai este nevoie nici de existenţa lui Dumnezeu pentru că nu mai trebuia explicat un început al Universului.
Stephen caută iniţial o singură teorie care să explice toate forţele în Univers, o teorie prin care ar fi vrut să demonstreze că Dumnezeu NU EXISTĂ. Dar eşecul formulării acestei teorii nici nu i-a dovedit lui personal că Dumnezeu există! În momentul în care căuta şi credea în Teoria Întregului, Hawking credea că descoperirea sa va fi triumful suprem al raţiunii umane, fiindcă atunci oamenii vor înţelege Mintea lui Dumnezeu.
Einstein a zis: “Dumnezeu nu dă cu zarul în Univers”. Se pare că, nu numai că dă cu zarul, dar îl aruncă unde nu-l putem găsi. Dumnezeu a revenit pe lista speciilor pe cale de dispariţie. Sper că va rezista. Fizica trece înapoi la treabă.
Spre sfârşitul vieţii (şi al filmului) Întrebat de studenţi de ce nu crede în Dumnezeu, acesta răspunde:
E limpede că nu suntem decât o specie avansată de primate pe o planetă neînsemnată ce orbitează în jurul unei stele medii din suburbia uneia din cele un miliard de galaxii. Însă, de la începutul civilizaţiei, oamenii au râvnit la înţelegerea ordinii fundamentale a lumii. Trebuie să existe ceva foarte special despre condiţiile limitelor Universului. Şi ce poate fi mai special, decât că nu există limite. Şi nu ar trebui să existe limite nici în efortul oamenilor. Suntem cu toţii diferiţi. Oricât de grea ar părea viaţa, mereu există ceva ce poţi face şi în care poţi reuşi. Atâta timp cât există viaţă, există speranţă.
Şi astfel filmul prezintă o apologie a ATEISMULUI; neputinţa sa de a găsi formula Teoriei Întregului l-a îndepărtat de Dumnezeu. Bănuiesc că şi boala sa l-a ”înrăit” în acest sens, ca să mă exprim aşa.