Frunze de gutui


Toate părțile componente ale gutuiului se folosesc în scopuri terapeutice: frunzele, fructele, sâmburii, cotorul fructului și chiar scoarța de pe crenguțele tinere ale gutuiului.

Ceaiul din frunze de gutui se folosește în tratarea insuficienței cardiace și a bolilor de ficat. Pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, atât ceaiul, cât și fructele proaspete de gutui sunt foarte benefice.

Datorită numeroaselor vitamine conținute în frunzele de gutui, acestea se folosesc sub formă de infuzie și pentru stările de nervozitate, depresie, agitație, insomnie. Frunzele de gutui au efecte sedative, iar substanțele prezente în frunze și fruct sunt antidepresive.

De asemenea, ceaiul din frunze de gutui, dar și gutuile crude sunt foarte utile în curele de slăbire, deoarece au proprietăți diuretice și depurative. Așadar, ajută la eliminarea toxinelor din organism și a kilogramelor în plus. De altfel, toamna este unul dintre cele mai bune anotimpuri pentru slăbit, având atâtea fructe și legume proaspete care ajută la detoxifiere și slăbire.

Datorită conținutului de acid quinic, acid malic, oxalic și citric, beneficiile frunzelor de gutui sunt foarte intens studiate de specialiștii în biochimie. Frunzele mai conțin și alți compuși fitochimici, cu acțiune antiinflamatorie și antioxidantă.

Diabetul zaharat este o altă boală ce poate fi ținută sub control prin infuzia de ceai de frunze de gutui. O lingură de frunze de gutui la o cană de apă fiartă, porționată în trei este suficient.

https://www.publika.md/nu-o-sa-mai-arunci-niciodata-frunzele-de-gutui-cand-vei-afla-asta_3057305.html

Citeşte şi Pomelo – „uriașul” tămăduitor

Gutuiul este originar din insula Creta şi Asia de Sud Vest. Gutuile au fost raspandite din Grecia Antica in toata Europa si în Asia ca “fructe magice”. In tarile de origine a fost luat in cultură cu cca 4000 de ani în urma.

De la gutui se pot folosi in diverse scopuri terapeutice si frunzele ce se recoltează cu cateva zile inainte de caderea lor din pom, cand culoarea lor devine galben-ruginie. Acestea se lasă la uscat in spatii bine aerate, in strat subtire asezate pe coli de hartie.

O cana de ceai facut din frunze de gutui si flori de tei poate face minuni atunci cand in sezonul rece ne incearca o raceala. Ceaiurile caldute sunt nelipsite din  tratamentele acestor afectiuni

Frunzele gutuiului nu sunt de neglijat in medicina naturista. Acestea contin acizi organici, dintre care acidul quinic are cea mai mare concentratie (72%), fiind urmat de acidul citric, oxalic, malic, fumaric si shikimic. In aceste frunze se mai gasesc numerosi alti compusi fitochimici cu actiune antioxidanta si antiinflamatorie dovedita, precum quercetina si rutinul.
Frunzele de gutui reprezenta o adevarata sursa de sanatate in Antichitate, cu ajutorul lor fiind tratate zeci de boli de medicii acelor timpuri.
Ceaiul din frunze de gutui se foloseste in tratarea insuficientei cardiace si a bolilor de ficat. Pentru persoanele cu afectiuni cardiovasculare, atat ceaiul, cat si fructele proaspete le sunt benefice.
Sanatatea psihica
Datorita numeroaselor vitamine continute in frunzele gutuiului, acestea se folosesc sub forma de infuzie si pentru starile de nervozitate, depresie, agitatie si insomnie. Frunzele de gutui au efecte sedative, iar substantele prezente in frunze si fructe sunt antidepresive.
Raceli si gripe
Gutuile sunt recunoscute pentru efectele lor benefice in raceli si gripe, iar ceaiul din frunzele gutuilor este un remediu foarte bun pentru tusea convulsiva. De altfel, unele persoane il folosesc si in crizele de astm.
Diabet zaharat
Diabetul zaharat este o alta boala ce poate fi tinuta sub control prin infuzia de ceai din frunze de gutui. Aceasta infuzie poate fi o solutie simpla si la indemana pentru normalizarea nivelului de zahar in sange.
Antioxidant si antiinflamator
Datorita continutului de acid quinic, malic, oxalic si citric, beneficiile frunzelor de gutui sunt foarte intens studiate de specialistii in biochimie. Frunzele mai contin si alti compusi fitochimici, cu actiune antiinflamatorie si antioxidanta.
Sanatatea inimii
Frunzele de gutui contin substante cu actiune vasodilatatoare, ceea ce determina scaderea presiunii arteriale. Prin urmare, ceaiul din frunze de gutui poate fi folosit pentru controlul hipertensiunii.

Ajutor in curele de slabire
Ceaiul de gutui este foarte util in curele de slabire, deoarece au proprietati diuretice si depurative. Asadar, ajuta la eliminarea toxinelor din organism si a kilogramelor in plus.
Alte afectiuni in care se utilizeaza ceaiul din frunze de gutui:
– uz intern: diaree, hemoroizi, dispepsii, atonie, voma, bronsita;
– uz extern: laringite, faringite, amigdalite, stomatite, hemoroizi inflamati, eczeme, arsuri.
Mod de preparare:
Adaugati 1 -2 lingurite la o cana de apa clocotita, dupa care lasa la infuzat timp de 10 -15 minute. Se strecoara si se bea la temperatura camerei.
Atentie! Atentie maxima la provenienta frunzelor. Daca gutuiul a fost tratat cu pesticide, frunzele nu mai pot fi utilizate pentru ceai. Frunzele nu mai pot fi recoltate mai devreme de 3 -4 saptamani de la ultimul tratament. Inainte de a le usca, frunzele trebuie spalate bine sub jet de apa.
Nu este recomandat persoanelor alergice la gutui, femeilor insarcinate si celor care apalteaza.
Nota: Acest continut ofera numai informatii generale. Nu este in nici un caz un substitut pentru o opinie medicala calificata. Consultati intotdeauna un specialist sau medicul pentru mai multe informatii.

Vitamină deficitară la bolnavii de COVID-19


Ce vitamină este deficitară la majoritatea bolnavilor de COVID-19

Un studiu recent arată că 82% dintre pacienţii cu COVID-19 au lipsa vitaminei D, această carență fiind mai frecvent observată la bărbaţi decât la femei.

Studiul publicat în „Jurnalul de Endocrinologie Clinică & Metabolism” a monitorizat 216 de pacienţi internaţi la Hospital Universitario Marques de Valdecilla din oraşul spaniol Santander.

Jose L. Hernandez, de la Universitatea spaniolă Cantabria, subliniază că este important să fie identificată şi tratată deficienţa de vitamina D, mai ales în rândul grupelor de risc – persoanele în vârstă şi pacienţii cu comorbidităţi.

Potrivit expertului, ar trebui recomandat tratamentul cu vitamina D pacienţilor cu COVID-19 care au niveluri scăzute ale acestei vitamine care este atât de importantă pentru sănătate.

Vitamina D stimulează absorbţia calciului şi a fosforului, elemente necesare pentru consolidarea oaselor şi a dinţilor, reducând riscul de apariţie a rahitismului şi a osteoporozei. Studiile au scos la iveală şi alte beneficii ale acestei vitamine. Astfel, ea pare să aibă un rol important pentru sistemul imunitar, protejându-ne de infecţiile virale. Acest lucru ar putea explica şi de ce răceala şi gripa sunt mai frecvente iarna, când expunerea la soare, esenţială pentru sintetizarea vitaminei D, este redusă la maximum. S-a observat şi că persoanele care suferă de boli cronice, inclusiv de maladii autoimune (scleroză multiplă, poliartrita reumatoidă, psorizis) au un nivel mai mic al acestei vitamine. O posibilă explicație pentru acest lucru are legătură cu faptul că procesul inflamator consumă din vitamina D. 

https://clicksanatate.ro/ce-vitamina-este-deficitara-la-majoritatea-bolnavilor-de-covid-19/a19567140

alimente-vitamina-d

Crezi ca mananci suficiente alimente bogate in vitamina D? Daca nu, afla ca ar trebui! Acest nutrient ajuta la dezvoltarea de celule sanatoase, mentine puternic sistemul imunitar si sustine procesul de absorbtie a calciului atat de necesar pentru oase. In plus, previne rahitismul la copii, iar impreuna cu calciul, ajuta la prevenirea osteoporozei la persoanele in varsta.

Vitamina D este produsa in organism atunci cand razele ultraviolete ale soarelui ating pielea. De aceea, mai este supranumita si “vitamina soarelui”. Pentru majoritatea adultilor, doza zilnica recomandata este de 600 de unitati internationale (UI), echivalentul a 15 micrograme (mcg). In schimb, persoanele cu varsta peste 80 de ani trebuie sa consume 800 UI (20 mcg).

Din pacate, insa, cei mai multi oameni nu-si iau doza suficienta de vitamina D din lumina soarelui si nici din mancare, cu toate ca exista o multime de alimente bogate in vitamina D.

Vitamina D este solubila in grasimi, ceea ce inseamna ca trebuie sa mananci grasimi pentru a o absorbi. Cele mai accesibile alimente bogate in vitamina D sunt pestele, ciupercile, laptele fortificat, tofu fortificat, iaurtul fortificat, cerealele fortificate pentru micul dejun, sucul de portocale fortificat, cotletul de porc si ouale.

Cuprins:

Vitamina D: descopera 10 alimente care o contin

Rolul suplimentelor pe baza de vitamina D

Vitamina D: descopera 10 alimente care o contin

Ciuperci Maitake

Ciupercile Maitake reprezinta o sursa delicioasa si hipocalorica de vitamina D. O cana de ciuperci maitake taiate cubulete contine peste 700 UI de vitamina D.

Ciuperci Portobello expuse la razele UV

In mod normal, ciupercile portobello normale contin putina vitamina D. In schimb, cele expuse mai mult la lumina ultravioleta (UV) sunt adevarate alimente bogate in vitamina D. O ciuperca intreaga expusa la razele soarelui contine aproximativ 375 UI de vitamina D.

Somon

Vitamina D se gaseste si in uleiurile de peste, motiv pentru care pestii grasi, cum ar fi somonul, sunt alimente bogate in vitamina D. 85 de grame de somon roz proaspat contin 370 UI, in timp ce 85 gr de somon la conserva au aproape 800 UI de vitamina D. Impresionant, nu-i asa?

somon-vitamina-d

Halibut

Halibutul este un peste oceanic si o sursa buna de vitamina D. 85 gr de peste contin aproximativ 200 UI.

Pastrav

Pastravul este o alta varianta minunata. Fiind un peste alb, pastravul are o aroma mai blanda decat pestele mai uleios, cum ar fi somonul si tonul. In 85 gr de pastrav exista aproximativ 650 UI de vitamina D.

Ton la conserva

De asemenea, 85 gr de ton la conserva contin aproximativ 40 UI de vitamina D. Pe langa vitamina D, tonul la conserva este o sursa buna de acizi grasi omega-3, magneziu, potasiu, zinc si seleniu.

Cereale de mic dejun fortificate

Daca sunt facute din cereale integrale, cerealele pentru micul dejun sunt alimente bogate in vitamina D. In plus, contin putin zahar. Se intampla des ca cerealele pentru micul dejun sa fie fortificate cu vitamine si minerale. Intr-o cana de cereale uscate se gasesc de obicei aproximativ 100 UI de vitamina D.

Lapte

Laptele natural nu intra in topul celor mai bogate alimente in vitamina D, insa, de multe ori, este imbogatit cu aceasta vitamina. O cana de lapte fortificat contine aproximativ 125 UI de vitamina D.

Alte tipuri de lapte fortificat

Printre cele mai raspandite alimente bogate in vitamina De se numara si laptele de soia si laptele de migdale. Acestea sunt de asemenea fortificate cu vitamina D si calciu.

Ouale

Galbenusurile de ou sunt, de asemenea, alimente bogate in vitamina D. Fiecare galbenus de ou contine aproximativ 40 UI de vitamina D. De aceea, consumul a doua oua aduce un aport de 80 UI de vitamina D.

Rolul suplimentelor pe baza de vitamina D

Vitamina D se gaseste, de asemenea, si sub forma de suplimente alimentare. In unele cazuri, suplimentele contin o combinatie de vitamina D si alti nutrienti. De multe ori, suplimentele cu calciu au si vitamina D. Suplimentele cu aceasta vitamina sunt necesare in cazul persoanelor care nu consuma alimente bogate in vitamina D sau nu sunt expuse prea des la lumina soarelui.

Beneficii Naturalis Vitamina D3 2000 UI:

Participa la:

– procesul de diviziune celulara

– absorbtia normala a calciului si fosforului

– mentinerea concentratiilor normale de calciu in sange

– mentinerea sanatatii sistemului osos si a dintilor

– functionarea normala a sistemului imunitar

– mentinerea functiei normale a sistemului muscular

Mod de administrare Naturalis Vitamina D3 2000 UI:

Un comprimat pe zi, dupa masa principala.

Referinte:

https://www.verywellfit.com/food-sources-of-vitamin-d-2507743

https://www.myfooddata.com/articles/high-vitamin-D-foods.php

https://www.everydayhealth.com/foods-high-vitamin-d/